Studii și rapoarte

Au încredere elevii români în profesori?

încredere în profesori

România se plasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește încrederea elevilor în profesori. Această arată un studiu efectuat de RBL și D&D Research în 2017, studiu care a avut că obiectiv evaluarea statutului meseriei de profesor în România și a urmărit realizarea unor analize comparative între modul în care este perceput profesorul în România și în alte țări.

Conform studiului, în prezent, în România, profesia de cadru didactic nu este una căutată. Aproximativ jumătate din profesorii chestionați în cadrul cercetării afirmă că nu ar încuraja proprii lor copii să urmeze această carieră. În același timp, doar aproximativ o treime dintre părinți nu ar dori să își îndrume copiii către o carieră în domeniul educației.

 încredere în profesori

Părinții acordă profesorilor aceeași importanță ca și medicilor, în timp ce profesorii se plasează singuri pe locurile 11-12 dintr-un total de 13, alături de bibliotecari.

“O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor”, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL și CEO Erste Asset Management.

Respectul față de profesori

România se situează în partea inferioară a listei, cu un nivel scăzut de respect al elevilor față de profesori, aproximativ 18%. Numai 1% dintre participanți sunt complet de acord cu enunțul „Elevii de astăzi își respectă profesorii”, reprezentând cel mai mic procent din toate țările incluse în cercetare.

Salariul

În România, la fel ca în alte țări, respondenții au putut să evalueze cu destulă acuratețe salariul real al profesorilor. În comparație cu celelalte țări analizate în studiu, salariul profesorilor se situează pe locul al doilea ca fiind cel mai scăzut.

În ceea ce privește asocierea salariilor profesorilor cu rezultatele elevilor, România ocupă ultimul loc în rândul țărilor analizate. Doar aproximativ 49% dintre participanți consideră că profesorii ar trebui remunerați în funcție de progresul elevilor.

 încredere în profesori

Încrederea în educația elevilor

În România, încrederea în capacitatea profesorilor de a furniza o educație de calitate elevilor depășește media țărilor din studiu. Totuși, cercetarea arată că nu există o legătură directă între încrederea în profesori și nivelul de respect acordat acestei profesii. Cu alte cuvinte, deși se crede că profesorii pot oferi o educație de calitate elevilor, acest lucru nu înseamnă neapărat că statutul lor profesional este echivalent cu cel al altor profesii incluse în studiu.

 încredere în profesori

Concluziile studiului

  • Este necesar să alocăm 6% din PIB pentru finanțarea educației, pentru a atrage tineri cu vocație în sistemul de învățământ și pentru a menține profesorii performanți în cadrul acestuia, împiedicându-i să își caute alternative în alte domenii.
  • este necesar ca alocarea să se facă conform principiului banul urmează elevul și pe performanță
  • școala are nevoie de mai multă autonomie în administrarea fondurilor
  • Este necesar ca România să să îmbunătățească atât calitatea cât și imparțialitatea Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VIII-a.
  • eliminarea notele obținute în timpul școlii din calculul mediei de admitere la liceu
  • introducerea standardelor pentru notarea la clasă
  • Implementarea învățământului remedial în toate etapele educaționale, cu scopul de a reduce abandonul școlar și pierderea copiilor în sistemul de învățământ
  • creșterea salariilor în educație „împreună cu stabilirea de criterii clare de performanță, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relații locale“
  • Îmbunătățirea nivelului de competență al profesorilor trebuie să fie principala preocupare în sistemul educațional. Fără educatori bine pregătiți, nu se poate asigura un proces de învățare de înaltă calitate.
  • Este necesară o pregătire inițială mai riguroasă, cu un minim de doi ani de mentorat sub îndrumarea unui profesor experimentat. În plus, odată ce salariile profesorilor sunt crescute, este necesar să se introducă standarde de performanță în sistemul de învățământ, pentru a permite eliminarea cadrelor didactice slab pregatite și, în același timp, recompensarea celor care se evidențiază prin rezultate remarcabile.

Studiul integral poate fi citit aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *