România se plasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește încrederea elevilor în profesori. Această arată un studiu efectuat de RBL și D&D Research în 2017, studiu care a avut că obiectiv evaluarea statutului meseriei de profesor în România și a urmărit realizarea unor analize comparative între modul în care este perceput profesorul în România și în alte țări.
Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu și-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În același timp, doar o treime dintre părinți nu și-ar direcționa copiii să urmeze o carieră în învățământ.
Părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, dar profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari.
“O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor”, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL și CEO Erste Asset Management.
Respectul față de profesori
Cu aproximativ 18%, România se plasează spre coada clasamentului în ceea ce privește respectul elevilor față de profesori.
Doar 1% din respondenți sunt în acord total cu afirmația „Elevii de astăzi își respectă profesorii” – cel mai scăzut procent din toate țările din studiu.
Salariul
În România, la fel ca în celelalte țări, respondenții au putut evalua destul de precis salariul real al profesorilor. Salariul profesorilor este al doilea cel mai scăzut prin comparație cu celelalte țări din studiu.
Respondenții sunt de părere că salariul corect ar trebui să fie mai mare cu aproape două treimi decât salariul din prezent. În moneda locală, valoare mediană a salariul “corect” este de aproximativ 2.500 RON.
În ceea ce privește coroborarea salariului profesorilor cu performanța elevilor, România se plasează pe ultimul loc în țările studiate. Doar aproximativ 49% din respondenți cred că profesorii ar trebui plătiți în funcție de performanța elevilor.
Încrederea în educația elevilor
Încrederea că profesorii oferă o educație bună elevilor se plasează în România peste media țărilor din studiu. În același timp, studiul arată că nu există nicio corelație între încrederea în profesori și respectul acordat acestora.
Cu alte cuvinte, chiar dacă există încredere că profesorii pot oferi o educație bună elevilor, asta nu înseamnă și că profesia lor este demnă de același respect ca alte profesii din studiu.
Concluziile studiului
- educației trebuie să i se dea un buget de 6% din PIB, astfel încât să intre în sistemul de învățământ tineri cu vocație, iar cadrele didactice performante să fie încurajate să rămână în sistem și nu se evadeze spre alte domenii
- este necesar ca alocarea să se facă conform principiului banul urmează elevul și pe performanță
- școala are nevoie de mai multă autonomie în administrarea fondurilor
- România trebuie să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a
- eliminarea notele obținute în timpul școlii din calculul mediei de admitere la liceu
- introducerea standardelor pentru notarea la clasă
- funcționarea învățământului remedial la fiecare nivel, în vederea diminuăriinumărului copiilor pierduți pe drum de către sistem
- creșterea salariilor în educație „împreună cu stabilirea de criterii clare de performanță, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relații locale“
- creșterea calității profesorilor trebuie să fie noua prioritate pentru educație. Fără cadre didactice de calitate nu se poate vorbi de un învățământ de calitate
- este necesară o pregătire inițială mult mai aplicată, minimum doi ani de mentorat pe lângă un profesor cu experiență. În plus, odată mărite salariile dascălilor, este necesară introducerea în sistem a unor norme de referință care să permită eliminarea cadrelor didactice slab pregătite și, pe de altă parte, premierea celor performante.
Studiul integral poate fi citit aici.