bullying scoala

Modul de relaționare al instituțiilor din București în cazul unor violențe de tip bullying, comise în unitățile de învățământ

  1. Un copil victima a bullying-ului va anunţa ceea ce i se întâmpla, in prima fază (de la apariţia primelor conflicte, de cele mai multe ori, verbale) invatătorului, profesorului diriginte sau profesorului de serviciu pe şcoala, care au obligaţia ca, prin metode pedagogice specifice, sa soluţioneze situaţia şi să prevină comiterea unor fapte similare.

 

  1. Dirigintele va organiza (cu sprijinul consilierului şcolar) o ora de discuţii cu elevii, in cadrul cărora le va prezenta acestora efectele negative ale bullyingului, pentru echilibrul emoţional al copiilor, punând accentul pe conştientizarea, de către elevi, a faptului ca oricine poate ajunge victima a bullyingului, dar şi pe dezvoltarea unui sentiment de solidaritate intre elevi, cu scopul de a face intolerabil comportamentul abuziv.

 

  1. Daca situaţia nu se soluţionează sau se agravează, ea va fi adusa, de către învăţător, diriginte, la cunoştinţa consilierului şcolar (psiholog) care va contacta părinţii (atât pe cei ai victimei, cat şi pe cei ai copilului agresor), îi va invita la şcoala pentru a purta o discuţie cu ei şi pentru a realiza un plan de consiliere psihologica pentru copii. Acest lucru se face numai cu acordul părinţilor copilului respectiv.

 

  1. Daca situaţia nu se rezolva şi/sau părinţii nu sunt de acord cu consilierea psihologica , cazul ajunge la cunoştinţa directorului unităţii de învăţământ. Acesta va contacta, la rândul sau, părinţii, apoi, în funcţie de gravitatea cazului va anunţa:
  • Direcţia Generala de Asistenţa Sociala şi Protecţia Copilului (daca nu s-a produs o infracţiune)
  • sau Poliţia şi Direcţia Generala de Asistentă Sociala şi Protecţia Copilului, in cazul 1n care o infracţiune s-a produs.

 

  1. Pe plan local, la nivelul unităţii de invaţamant directorul activează Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei in mediul şcolar, prevăzuta la art. 79 alin (I) lit. (f) din Ordinul 5079/31.08.2016, care pune in aplicare Strategia cu privire la reducerea fenomenului de violenţa in unităţile de invaţamant. Comisia are următoarele atribuţii:
  • Are obligaţia de a colabora cu autorităţile administraţiei publice locale, cu reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei pentru a creşte siguranţa in unitatea de invaţamant
  • Elaborează rapoarte privind securitatea şcolarilor din unitatea de invaţamant respectiva
  • Propune conducerii unităţii de invaţamant masuri specifice, rezultate după analiza factorilor de risc şi a situaţiei specifice, care sa aibă drept consecinţa creşterea gradului de siguranţa a preşcolarilor si elevilor şi a personalului din unitate şi prevenirea delincventei juvenile in incinta şi in zonele adiacente unitatii de învăţământ.

 

  1. Poliţia, de îndată ce este sesizata (de cadrul didactic, părinte, elev sau de reprezentantul DGASPC sau ONG), acţionează pe două cai:
  • Prin Serviciul de Analiza şi Prevenire a Criminalităţii realizează activitatea de informare preventiva in unitatea de invaţamant, pentru a preveni extinderea unor fapte similare. Solicitarea de informare preventiva se poate face şi de cadrele didactice sau părinţi, pe e-mail: prevenire®b.politiaromana.ro.
  • Prin Politia de Proximitate acţionează conform prevederilor Codului Penal şi Codului de Procedura Penala, precum şi a Dispoziţiei IGPR 123/2012 şi Dispoziţiei DGPMB 102/2013 .

Pentru minorul cu vârsta mai mică de 14 ani, anunţă obligatoriu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de pe sectorul unde este amplasată unitatea de invătămant.

 

7. Când Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului primeşte sesizarea, fie de la directorul şcolii, fie de la secţia de politie sau de la părintele copilului abuzat, are următoarele atribuţii:

  • Ia legătura cu şcoala, pentru a afla mai multe despre caz (comportamentul elevilor, problemele de absenteism)
  • Introduce copilul victimă intr-un program de consiliere, pentru depăşirea traumei (numai cu acordul părinţilor)
  • Introduce copilul agresor intr-un program de consiliere (numai cu acordul părinţilor). Daca părinţii nu comunică cu reprezentanţii DGASPC, atunci se face anchetă în teren, la locuinţa acestora. Fiecare DGASPC are cate un "Serviciu abuzuri" in componentă.
  • Mediaza relaţia intre şcoală şi părinţi.
  • Cazul este monitorizat, ca şi părtile implicate in conflict, potrivit prevederilor Legii 272/2004.
  • Urmare a evaluării realizate de DGASPC, aceasta poate face apel şi la ONG-uri de profil.

 

  1. Urmare a rezolutiei procurorului (de neincepere a urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală), DGASPC instrumentează cazurile copiilor care au săvărşit o faptă de natură penală şi nu răspund penal, confom art. 84 din Legea 272/2004 republicată privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, respectiv dispunerea unei măsuri de protectie speciale, plasament sau supraveghere specializată.

 

  1. Conform Codului Penal, Incepand cu vărsta de 14 ani un minor incepe să răspundă in faţa legii.

 

  1. In confomitate cu art. 114 Cod Penal, instanta poate lua, faţă de minorul care a comis o faptă penală şi răspunde penal, o măsura educativa neprivativa sau privativă de libertate.

 

  • In dispunerea uneia dintre măsurile prevăzute la art. 59 lit. a) şi c) din Legea 272/2004 republicată, Comisia pentru protecţia copilului, atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, după caz, instanţa judecătorească, arunci cand acest acord lipseşte, va ţine seama de:
  • condiţiiie care au favorizat săvărşirea faptei;
  • gradul de pericol social al faptei;
  • mediul in care a crescut şi a trăit copilul;
  • riscul săvărşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală;
  • orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului.

 

  1. Părinţii copilului care săvărşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la şedinţele de consiliere efectuate de către Direcţia Generală de Asistentă Socială şi Protecţia Copilului, 1n baza unui program personalizat de consiliere psihologică (art. 73 alin 4) din Legea 272/2004 republicată).

 

  1. In cazul in care se semnalează existenta unei probleme de tip ADHD in cazul unui copil, doar Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională poate decide forma de invăţământ (şcoală de masă sau şcoală specială).

 

  1. Fiecare copil are dreptul la educatie. In acest caz, şcoala poate apela la ONG-uri care să lucreze cu copilul şi părinţii săi.

 

  1. In cazul in care copilul are un părinte sau ambii părinti plecati în străinătate, directorul unitătii de invătămănt este obligat să anunte DGASPC care va face o ancheta acolo unde locuieşte copilul. DGASPC monitorizează acesi copii, si dacă este o problemă, intervine.

 

  1. Unele cazuri de copii singuri sunt sesizate de spitalele in care aceştia ajung, la un moment dat.

 

17. Dacă un copil dispare de acasă:

  • a) Dacă nu se ştie unde este se anunţă Politia şi structura "Urmăriri" se ocupă de găsirea copilului.
  • b) Dacă se ştie unde este, va fi sesizat de către părinti/tutore, DGASPC pe raza căuia acseştia domiciliaza. Dacă minorul se găseşte în altă localitate, DGASPC anunţă serviciul similar din judetul respectiv care ia măsuri pentru protectia copilului, inclusiv pentru intoarcerea sa in familie şi la şcoală.

 

  1. Dacă părintii sunt divorţati, aceştia au obligatia să anunţe şcoala despre programul de vizită a copilului. Directorul şcolii este obligat să anunţe paza despre această situaţie, astfel incat să se respecte hotărărea judecătorească.

 

  1. Conform dispoziţiilor Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protectia persoanelor, respectiv Hotărării nr. 301 din 11 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333, agentii de pază au in sarcină doar modalitatea in care se face accesul in unităţile de invăţămănt şi paza bunurilor materiale ce constituie patrimoniul unităţii, neavănd dreptul sa intervină in conflictele - de orice natură - dintre elevi.

 

  1. Elevii pot să fie transferaţi intr-o altă şcoală doar la cererea părinţilor.

 

Protocol semnat intre Direcţia generala de politie Bucureşti, Direcţia generala de asistenta sociala si protecţie a copilului, Inspectoratul şcolar Bucureşti

Poate te mai intereseaza si

Mita, Cadourile de Crăciun și Funcționarii Publici Luarea și darea de mită sunt infracțiuni de corupție. Adică fac parte dintre acele infracțiuni care limitează evoluția societății în care trăim noi az...
Codul de etică din invătământul preuniversitar După 7 ani de la apariția Legii Educației Naționale și a Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/ 2011 privind ...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *