În primul rând, trebuie menționat faptul că nu există nici un cuvânt românesc pentru bullying (cuvinte cum ar fi „umilire”, „hărțuire” sunt utilizate uneori, dar acestea nu pot acoperi întregul sens a fenomenului). În plus, există o conștientizare scăzută a problemei, chiar și în rândul profesioniștilor din protecție socială sau din domeniul educațional.

Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv intenționat care:

  • este menit să provoace disconfort sau durere
  • implică un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă
  • se manifestă repetitiv, regulat

Comportamentele de bullying au stabilitate crescută în timp, sunt cel mai adesea ascunse de adulți și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Spre deosebire de comportamentele de agresivitate, ce apar spontan între copii ca urmare a experimentării de emoții intense (ex. furie, frustrare, teamă etc.) și se elimină de îndată ce intensitatea trăirilor emoționale se diminuează, comportamentele de bullying nu dispar de la sine. Bullying-ul este o problemă relațională ce solicită întotdeauna o soluție care implică schimbări la nivelul relațiilor între copii și în dinamica grupului. Pentru eliminarea comportamentelor de bullying este necesară o intervenție directă în contextul în care acestea apar, cel mai adesea în mediul școlar.

Există mai multe dimensiuni ale fenomenului de bullying:

  • bullying fizic; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugerea/deposedarea de obiecte personale;
  • bullying verbal; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: poreclire, insultare, tachinare, umilire, intimidare, transmitere de mesaje cu conținut homofob sau rasist;
  • bullying social, adesea ascuns, greu de identificat/recunoscut, realizat cu scopul de a distruge reputația socială a unui copil și de a-l plasa într-o situație de umilință publică; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: minciună și/sau răspândire de zvonuri, realizarea de farse cu obiectivul de a umili/crea situații stânjenitoare, încurajarea excluderii/izolării sociale, bârfa;
  • cyberbullying, ascuns sau evident; se referă la orice comportamnet de bullying mediat de tehnologie, identificat în spațiul de social media, website-uri, mesagerie etc. ; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil în spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale (de e-mail, FB etc.)

Excluderea din grup

  • 2 din 10 copii exclud colegi din grupul de egali.
  • 3 din 10 copii cer unui alt coleg să nu se joace cu cineva.
  • 23% dintre copii sunt ameninţaţi cu excluderea din grup.
  • 31% dintre copii sunt excluși din grup.
  • 39% dintre copii afirmă că un alt copil a ceruit cuiva să nu se joace sau să vorbească cu ei.

Amenințarea cu violența fizică și / sau umilirea

  • 19% dintre copii afirmă că au umilit în mod repetat un alt copil la școală.
  • 22% dintre copii afirmă că au ameninţat cu lovirea un alt copil.
  • 29% dintre copii au fost amenințați cu lovirea sau cu bătaia.
  • 24% dintre copii au fost umiliți sau făcuți de rușine în grupul de egali .
  • Despre 37% dintre copii au fost răspândite zvonuri.
  • 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul.
  • 80% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil este umilit de alt copil

Violența fizică și / sau distrugerea bunurilor

  • 13% dintre copii au afirmat că s-a întâmplat să distrugă lucrurile unui alt copil.
  • 16% dintre copii au afirmat că au bătut în mod repetat un alt copil, iar 30% dintre copii că au lovit uşor în mod repetat un coleg.
  • 32% dintre copii spun că au fost împinși sau îmbrânciți de alți copii, în mod repetat.
  • 39% dintre copii spun că au fost răniți ușor iar 16% că au fost bătuți în mod repetat la școală. În grupul de egali, 78% dintre copii afirmă că au fost martorii unei agresiuni uşoare (îmbrâncire sau lovire uşoară) dar repetate;
  • 69% dintre copii afirmă că au fost martorii unei bătăi între doi copii.
  • În mediul şcolar, 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying.

Situații specifice de bullying

  • 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying, în școala lor.
  • 58% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în clasa lor.
  • 69% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul online.
  • 46% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în grupul de prieteni.

Ce spun parintii

  • 40% dintre părinți admit că este posibil ca, copilul lor să ceară excluderea unui alt copil din grup sau să țină un alt copil departe de locul de joacă sau de întâlnire a grupului.
  • Până la 25% dintre părinți admit că este posibil ca fiul / fiica lor să agreseze fizic un alt copil.
  • 53% dintre părinți afirmă că se poate întâmpla ca, copilul lor să fie împins sau îmbrâncit de colegi.
  • 66% dintre părinți afirmă că se poate întâmpla ca, copilul lor să fie lovit ușor sau bătut de colegi.

Caracteristici ale fenomenului de bullying în școală

  • Nivelul ridicat de conștientizare a copiilor cu privire la impactul bullying-ului asupra victimelor: reduce sentimentele de valoare personală, izolează copilul, ar putea duce la depresie și chiar suicid.
  • Orice copil care este diferit de ceilalți poate deveni o țintă a bullying-ului, cu precădere: cei care au un aspect diferit (aspectul fizic a fost subliniat ca unul dintre cele mai comune motive pentru bullying), cei care au comportamente sau caracteristici diferite de ale majorității (timiditate, performanță academică, prezența unei dizabilități sau a unei nevoi educaționale speciale, prezența unui diagnostic de tulburare de sănătate mintală), cei care sunt nou veniți în grup, cei care provin dintr-un mediu socio-economic dezavantajat (inclusiv în cazul în care aceștia provin in mediul rural sau din Republica Moldova), etnia diferită etc.
  • Motivele din spatele comportamentului de bullying variază de la nevoia de a-i impresiona pe cei din jur până la „supraviețuirea celui mai adaptat”;
  • A fost ușor identificată dubla postură a unora dintre copii – agresor într-un context, victimă într-un altul. Dinamica rolurilor (victimă sau agresor) este mai accentuată în cazul copiilor mai mici (ei se pot găsi cu ușurință în rolul de victimă sau de agresor, în funcție de circumstanțe). În cazul adolescenților, rolurile tind să devină mai stabile și dinamica este mai puțin accentuată.
  • Cea mai frecventă reacție a copiilor martori ai bullying-ului este de a rămâne spectator pasiv, nu de a interveni. Agresiunea este tratată ca un spectacol care ”poate fi uneori chiar distractiv”. Atunci când intervin, copiii o fac pentru a susține în cea mai mare măsură agresorul.
  • Bullying-ul este mai frecvent atunci când copiii au de-a face cu situații sociale noi (primul an de liceu, transferul într-o altă clasă etc.). Intrarea copiilor într-un nou grup aduce vulnerabilitate suplimentară.
  • Există situații în care bullying-ul este tratat într-un mod discriminatoriu: bullying-ul provenind de la copiii cu rezultate bune la învățătură este uneori puțin vizibil pentru adulți sau se sancționează într-o manieră mai blândă, în timp ce copiii cu rezultate școlare slabe sunt percepuți uneori a priori ca fiind responsabili.
  • Sancțiunile școlare (scăderea notei la purtare, suspendarea sau mutarea la o altă clasă, în cadrul aceleiași școli sau la o altă școală), sunt considerate de elevii de gimnaziu măsuri eficiente pentru reducerea comportamentelor de bullying, în timp ce adolescenții sunt mai degrabă pesimiști în legătură cu eficiența acestei măsuri în raport cu reducerea fenomenului.
  • Nici unul dintre copiii care au participat la interviurile de grup nu au știut de existența unei comisii de combatere a violenței în școala lor. Măsurile de disciplinare sunt în legătură cu evenimente singulare și extrem de severe, cum ar fi un caz de violență fizică repetată extremă sau o acțiune de umilire severă.
  • Adulții sunt descriși, în general, de către copii ca fiind toleranți față de formele psihologice și emoționale de bullying. Intervenția clasică în bullying este realizată de obicei foarte târziu, atunci când conflictul escaladează și violență fizică a avut loc
  • Școlile nu au o abordare comună în cazurile de bullying; unii profesori sunt mai implicați în stoparea comportamentului violent, în timp ce alții rămân pasivi („ceea ce contează este dacă profesorului îi pasă”). Unii copii au menționat că există situații când unii profesori încurajeză bullying-ul sau pe agresori (umilind în mod constant unii copii). Intervențiile se concentrează pe agresor și victimă, dând puțină importanță reacției grupului de martori.
  • În legătură cu intervenția consilierilor școlari, cei mai mulți copii nu au reușit să identifice competențele specifice ale acestora în prevenirea/combaterea comportamentelor de bullying sau apreciază că intervenția se face numai în cazul în care profesorii trimit copiii cu probleme la cabinetul de consiliere.
  • În ceea ce privește intervențiile care provin de la părinți, impactul intervenției acestora poate varia: există părinți care agravează relația dintre copii (de exemplu, atunci când părinții vin la școală să-și „apere” fiul/fiica cerând explicații sau „disciplinând” copilul cu care fiul lor/fiica este în conflict) dar și alți părinți care contribuie la reducerea violenței.
Studiul integral se gasesti aici: BULLYING-UL ÎN RÂNDUL COPIILOR – Studiu sociologic la nivel national – 2016

 

 

Poate te mai intereseaza si

Factori de risc în activitatea şcolară – Raport naţional În condiţiile transformărilor continue din sistemul de învăţământ din ţara noastră, se pune problema efectului pe care modul de desfăşurare a procesul...
Rezultate evaluare manuale clasa a V-a PROCES-VERBAL de evaluare a ofertelor 1944/2007 cu ocazia evaluării calităţii ştiinţifice si a criteriilor de conformitate aferente proiectelor de ...
Temele pentru acasă – consultare națională privind rolul, consistența și e... Analiza se bazează pe date colectate în cadrul unui demers de consultare publică inițiat de Ministerul Educației Naționale privind temele pentru acasă...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *