Educația sexuală reprezintă o parte a unei educații mai generale, astfel aceasta influențează dezvoltarea personalității copilului. Prin natura sa preventivă, educația sexuală nu doar contribuie la prevenirea consecințelor negative pe planul sexualității, ci și la îmbunătățirea calității vieții, sănătății și bunăstării. Astfel, educația sexuală contribuie la promovarea sănătății în general.

În timpul procesului de creștere, copiii și adolescenții acumulează, treptat, cunoștințe și își formează imagini, valori, atitudini și abilități legate de corpul uman, relaţiile intime și sexualitate. În acest scop, ei folosesc o varietate mare de surse de învățare, si informale si formale.

Este important faptul că tinerii au nevoie atât de educația sexuală informală, cât și de cea formală. Acestea două nu trebuie să aibă un caracter antagonic, fiindcă ele se completează una pe cealaltă.

Pe de o parte, tinerii au nevoie de dragoste, spațiu și sprijin zi de zi în mediul social în care trăiesc ca să-și formeze identitatea sexuală. Iar pe de altă parte, ei au nevoie să dobândească anumite cunoștințe, atitudini și abilități. Principalii furnizori de informații profesioniste și de educație sunt școlile; cărțile educative, broșurile, pliantele și CD-urile; site-urile educative; programele și campaniile educative la radio și televiziune; și furnizorii de servicii medicale.

Sexualitatea, sănătatea sexuală și educația sexuală – definiţii și concepte

Conceptele de sex, sexualitate, sănătate și drepturi sexuale, precum și conceptele directe legate de acestea sunt, într-o oarecare măsură, interpretate diferit în diferite țări și culturi. La traducerea în alte limbi, acestea iarăși pot fi înțelese diferit. Prin urmare, este necesară o clarificare a modului în care conceptele respective sunt folosite.

Sex – caracteristici biologice ce definesc oamenii, în general, ca femei sau bărbați, deși în limbajul obișnuit cuvântul este adesea interpretat ca referindu-se la activitatea sexuală.

Sexualitatea – este un aspect central al naturii umane pe tot parcursul vieții și cuprinde sexul, identitățile de gen, orientarea sexuală, erotismul, plăcerea, intimitatea și reproducerea. Sexualitatea este trăită și exprimată prin gânduri, fantezii, dorințe, convingeri, atitudini, valori, comportamente, practici, roluri și relații. Sexualitatea este influențată de interacțiunea factorilor biologici, psihologici, sociali, economici, politici, etici, legali, istorici, religioși și spirituali.

Sănătatea sexuală – reprezintă o stare de bine fizică, emoțională, mentală și socială legată de sexualitate; nu reprezintă doar absența unei boli, disfuncții sau infirmități. Sănătatea sexuală implică o abordare pozitivă a sexualităţii și relaţiilor sexuale, bazată pe respect, precum și posibilitatea de a avea experienţe sexuale în siguranţă și plăcute, fără coerciţie, discriminare și violenţă. Pentru ca sănătatea sexuală să fie atinsă și menţinută, drepturile sexuale ale tuturor persoanelor trebuie respectate, protejate și împlinite.

Drepturile sexuale – deriva din drepturile omului, care sunt deja recunoscute de legile naţionale si internaţionale privind drepturile omului. Ele includ drepturile tuturor persoanelor, fără constrângere, discriminare și violenţă la:

  • cele mai înalte standarde de sănătate, inclusiv accesul la servicii de sănătate sexuală și a reproducerii;
  • căutarea, obținerea și împărtășirea informaţiilor referitoare la sexualitate;
  • educația sexuală;
  • respect pentru integritatea corporală;
  • alegerea partenerului;
  • decizia de a fi sau a nu fi activ sexual;
  • relaţii sexuale consensuale;
  • căsătorii consensuale;
  • decizia de a avea sau nu copii și când să îi aibă;

Exercitarea responsabilă a drepturilor omului implică faptul că fiecare persoană respectă drepturile celorlalţi.

Argumente pentru educația sexuală

Sexualitatea este o componentă centrală a naturii umane. Toți oamenii sunt născuți ca ființe sexuale și trebuie să-și formeze potențialul sexual într-un mod sau altul. Educația sexuală contribuie la pregătirea tinerilor pentru viață, precum și la dezvoltarea pozitivă a personalității și autodeterminare.

Oamenii au dreptul de a fi informați. Drepturile sexuale sunt drepturi ale omului aferente sexualității. Toate persoanele, fără discriminare, au dreptul la educație și informare, în general, și la educația sexuală cuprinzătoare și informațiile necesare și utile pentru exercitarea deplină a cetățeniei și egalității în domeniul privat, public și politic.

Tinerii sunt expuși la multe surse noi de informaţii. Mass-media moderna, dincolo de toate telefoanele mobile și internet, au devenit, în timp scurt, o sursă importantă de informații. Însă foarte multe informații, în special cele ce se referă la sexualitate, nu sunt ordonate, echilibrate, realiste, iar adesea acestea sunt umilitoare, mai ales pentru femei (pornografia de pe internet). Astfel, a apărut un nou argument pentru educația sexuală, și anume nevoia de a contracara și corecta informațiile și
imaginile înșelătoare difuzate în mass-media.

Nevoia promovării sănătății sexuale. Pe parcursul istoriei omenirii, sexualitatea a mai fost percepută ca o amenințare la sănătatea oamenilor: infecțiile cu transmitere sexuală incurabile și sarcinile neplanificare au fost, aproape dintotdeauna, considerate drept riscuri grave asociate cu relațiile sexuale. În sec. 21, aceste riscuri de sănătate, precum și altele, pot fi prevenite nu doar datorită disponibilității cunoștințelor necesare, ci și faptului că sexualitatea este un subiect mai puțin tabu și este posibilă astfel abordarea acesteia în scopuri de prevenire. Așadar, educația sexuală întrunește această funcţie foarte necesară de promovare a sănătății sexuale.

Dezvoltarea psiho-sexuală a copiilor

Comportamentul sexual al copiilor și tinerilor apare, de regulă, la nivel individual sau între colegi, în condiții de joacă sau cicăleală, ca modalitate de autocunoaștere sau de cunoaștere a celor din jur. În acest mod copiii și tinerii descoperă ce le place și ce nu, învață cum să trateze intimitatea și deprind reguli de comportament în situații sexuale.
La fel se formează și normele și valorile cu privire la sexualitate.

Etapa 1: 0-3 ani – descoperirea și explorarea

Bebelușii: 0 și 1 an (descoperirea)

Bebelușii se concentrează în totalitate asupra simțurilor: tactil, auditiv, vizual, gustativ și olfactiv. Prin intermediul simțurilor, bebelușii pot avea un sentiment de confort și siguranță. Dezmierdările și alintarea bebelușului dvs. sunt foarte importante, dat fiind faptul că acestea constituie baza sănătății sociale și a dezvoltării emoționale a copilului.
Bebelușii sunt preocupați de descoperirea lumii înconjurătoare.

Copiii mici: 2 și 3 ani (explorarea curioasă a propriilor corpuri)

  • Copiii mici devin conștienți de propria persoană și de corpul lor. Ei află și despre faptul că exteriorul lor diferă de cel al altor copii și adulți (își dezvoltă propria identitate).
  • Copiii mici află că sunt băieți sau fete (își dezvoltă identitatea de gen).
  • Copiii mici devin foarte interesați de propriile corpuri și cele ale oamenilor care îi înconjoară. Adesea studiază minuțios propriile corpuri și le arată și altor copii și adulţi.
  • Ei încep să învețe și despre ceea ce trebuie și nu trebuie să facă (normele sociale).

Etapa 2: 4-6 ani – învățarea regulilor, joaca și stabilirea relațiilor de prietenie

  • Copiii intră mai des în contact cu grupurile mari de oameni (la grădiniță și școală). Ei învață tot mai mult cum „ar trebui” să se comporte (normele sociale).
    Învață că adulții dezaprobă expunerea și autoatingerea sau atingerea altor persoane în public.
  • Explorarea propriului corp, precum și a altor persoane este exprimată îndeosebi în condiții de joacă („jocuri sexuale”): „de-a mama și tata” și „de-a medicii și asistentele medicale”, la început deschis, dar mai târziu în secret, deoarece deja au aflat că nu este etic ca cineva să fie dezbrăcat în public.
  • „Etapa cuvintelor necenzurate”: copiii își descoperă limitele. Ei observă că unele cuvinte rostite provoacă anumite reacții din partea celor din jur. E în același timp interesant și distractiv, motiv pentru care ei repetă aceleași cuvinte.
  • La această vârstă sunt foarte interesați de reproducere și adresează la infinit întrebări precum „de unde vin copiii?”
  • Majoritatea copiilor încep să se simtă rușinați față de corpul lor și să-și impună limite.
  • Copiii știu că sunt băieței sau fetițe și că așa va fi mereu.
  • Ei își dezvoltă idei clare despre „ceea ce face un băiat” și „ceea ce face o fată” (roluri de gen).
  • Copiii stabilesc relații de prietenie cu alți copii: de ambele sexe sau uneori doar cu alți băieți sau fete (de același sex). Copiii de această vârstă deseori asociază prietenia și faptul de a place pe cineva cu „îndrăgostirea”. De exemplu, ei afirmă deseori că sunt îndrăgostiți de mama, profesoara sau iepurașul lor. De regulă, aceasta nu are nimic în comun cu emoțiile sexuale și dorința. E pur și simplu modul lor de a spune că cineva le este drag.

Etapa 3: 7-9 ani – rușinea și prima dragoste

  • S-ar putea ca la această vârstă copiii să înceapă să se simtă anapoda dacă sunt goi în prezența altor oameni. Ei nu mai doresc să se dezbrace atunci când în preajma lor se află persoane adulte.
    Copiii adresează mai puține întrebări despre sex, dar acest fapt nu înseamnă că ei sunt mai puțin interesați de subiect. Ei au observat că sexul este un subiect „încărcat” și că nu se obișnuiește să fie discutat în public.
  • Se formează grupuri de băieți și fete, fiecare încercând să afle câte ceva despre celălalt. Băieții deseori consideră fetele „proaste” și „copilăroase”, în timp ce fetele tind să creadă că băieții sunt „prea bătăuși” și „se comportă ca huliganii”.
  • Într-o situație de grup (clasă, prieteni), copiii adesea consideră că este foarte important să arate că sunt maturi, puternici și inteligenți.  Copiii încearcă să demonstreze că unul e mai bun decât celălalt. Ei își doresc să demonstreze că dețin unele cunoștințe despre lumea copiilor mai mari sau a adulților. O modalitate este de a vorbi despre câte cunosc despre sex, utilizând un limbaj sexual. Copiii inventează rime pentru cuvintele sexuale și împărtășesc glume pe același subiect (glume necenzurate). Deseori nici chiar ei nu înțeleg despre ce vorbesc.
  • Tot la această vârstă copiii trăiesc și primele emoții de dragoste.

Etapa 4: 10-15 ani – pre-pubertate și pubertate

10 și 11 ani: pre-pubertate

  • Începe pubertatea. Hormonii sexuali devin activi, manifestându-se în dezvoltarea comportamentală și fizică, precum și în schimbările de percepție și de dispoziție. De regulă fetele ajung la pubertate cu doi ani mai devreme decât băieții. Cele mai evidente modificări fizice sunt creșterea sânilor și în înălțime.
  • De la aproximativ 10 ani, copiii devin mult mai interesați de sexualitatea adulților. Ei aud și văd diferite lucruri în cărți, la TV și pe internet, care le trezesc curiozitatea. Totuși, răspunsul lor ar putea fi unul modest sau improvizat, atunci când sunt implicați într-o discuție despre sexualitate.
  • Primul pas în dragoste ar putea fi întreprins pe parcursul acestei etape: tinerii încep a ieși la plimbare unul cu altul și avansează prudent unul spre celălalt (se țin de mână, se sărută pe obraz etc.).

12-15 ani: pubertatea

  • Majoritatea băieților ajung la pubertate la această vârstă. Testiculele și penisul lor încep a crește, precum și părul de la subraț și cel pubian. Ei trec printr-o creștere bruscă. Vocea devine mai profundă și începe să crească părul pe față.
  • La vârsta de 13 ani (în medie), la băieți apare prima ejaculare, fiind un semn
    că sunt pregătiți pentru viața sexuală și pot concepe copii.
  • Și fetele continuă să se dezvolte. Ele au trecut deja printr-o creștere bruscă, la această vârstă începând a crește părul de la subraț și cel pubian.
  • La vârsta de 12 ani (în medie), la fete apare prima menstruație, fiind un semn că sunt pregătite pentru viața sexuală și pot rămâne însărcinate.
  • Adolescenții pot fi foarte nesiguri în ceea ce privește dezvoltarea corpurilor lor: „e normal așa?”, „se dezvoltă într-un ritm mai lent decât la alți adolescenți de aceeași vârstă?”. Adolescenții trebuie să se obișnuiască cu „noul lor corp”, simțindu-se adesea jenați și inconfortabil.
  • Tinerii își dezvoltă o imagine de sine sexuală: ei se văd drept persoane care pot avea contacte sexuale, din acest motiv pentru ei este important să fie atractivi. Din moment ce sunt adeseori nesiguri de propriul corp, vor fi la fel de nesiguri și în atractivitatea lor (față de un potențial partener).
  • Tinerii de această vârstă sunt deseori sensibili la opiniile altora: pot fi influențați de colegii lor.
  • Ei încep a căuta persoane de aceeași vârstă atractive din punct de vedere sexual.
  • Treptat, băieții și fetele descoperă dacă preferă băieți sau fete (orientarea sexuală).
  • Deseori se îndrăgostesc cu adevărat pentru prima dată.
  • Flirtează unul cu altul și astfel apare prima relație.
  • Se capătă mai multă experienţă în ale săruturilor și alinturilor; mângâieri.

Etapa 5: 16-18 ani – în pragul maturității

  • Tinerii devin mai independenți și au relații mai puțin apropiate cu părinții.
  • Fac experimente în relații.
  • Tinerii obțin experienţă sexuală: ei se sărută și se mângâie, unii mai devreme, alții mai târziu.
  • Ei dobândesc mai multă experienţă cu privire la modul de a interacționa cu persoane de sex opus: negocierea, comunicarea, exprimarea dorințelor și limitelor, precum și demonstrarea respectului – toate sunt teme importante.

Rezultatele educației sexuale

  • Crearea unui climat social tolerant, deschis și respectuos față de sexualitate, faţă de diferite stiluri de viață, atitudini și valori.
  • Abilitarea oamenilor de a face alegeri informate, bazate pe înţelegere, precum și de a acționa responsabil față de sine și faţă de partener.
  • Sporirea nivelului de conștientizare și acumularea de cunoștințe despre corpul uman, dezvoltarea și funcțiile acestuia, în special, în ceea ce privește sexualitatea.
  • Abilitatea persoanei de a se dezvolta ca ființă sexuală, mai concret, de a învăța să-și exprime sentimentele și nevoile, de a se bucura de sexualitate.
  • Acumularea informațiilor corespunzătoare cu privire la aspectele cognitive, sociale, emoționale și culturale despre sexualitate, contracepţie, prevenirea BTS și HIV și a constrângerii sexuale.
  • Deținerea deprinderilor de viață pentru a face față tuturor aspectelor privind sexualitatea și relațiile umane.
  • Posedarea de informații cu privire la oferirea și accesul la consiliere și servicii medicale, în special în cazul problemelor și întrebărilor aferente sexualității.
  • Reflectarea asupra sexualității și diferitelor norme și valori conexe drepturilor omului pentru dezvoltarea atitudinilor critice.
  • Abilitatea de a stabili relații (sexuale) în care să persiste înțelegerea reciprocă și respectul față de nevoile și limitele celuilalt și de a avea relații egale. Acest fapt contribuie la prevenirea abuzului și violenței sexuale.
  • Abilitatea de a comunica despre sexualitate, emoții și relații și deținerea vocabularului corespunzător.
Extras din raportul Organizatiei Mondiale a Sanatii – “Standarde pentru educația sexuală în Europa

Programele corect implementate ating dimensiuni transdisciplinare, de la anatomie, la psihologie, la sociologie, la istoria religiilor, la management emotional. Copiii invata cum functioneaza propriul corp, cum sa relationeze cu altii, cum sa isi gestioneze emotiile, cum sa aiba o imagine de sine pozitiva. Afla despre drepturile lor si invata cum sa devina mai responsabili.

 

 

Poate te mai intereseaza si

Oricât de mult am insista noi, copilul nu-i doar oglinda părinţilor Autor: Prof. Adrian Costache A început un nou an şcolar şi, dincolo de toate nazbâtiile domnului ministru, vreau să atrag atenţia în aceste însemnă...
Măsuri eficiente de apreciere a muncii elevilor pentru a-i motiva De ce Lăudăm? Cercetările arată că accentuarea activităţii elevilor ( de exmplu: lauda şi alte recompense ) este cea mai puternică unealtă pe care o ...
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească Articol de Anca Chimoiu si Ramona Lozianu Stai în banca ta. Nu vorbi neîntrebat. Dacă ai ceva de spus ridică două degete. Degetele vorbesc în locul...
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *