Ce se înţelege prin abuz asupra copilului?

Ce se înţelege prin abuz asupra copilului?

Abuz asupra copilului înseamnă orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi se clasifică drept:

  • abuz fizic
  • emoţional
  • psihologic
  • sexual
  • economic

Sunt interzise săvârșirea oricărui act de violență, precum și privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât și în instituțiile care asigură protecția, îngrijirea și educarea copiilor, în unități sanitare, unități de învățământ, precum și în orice altă instituție publică sau privată care furnizează servicii sau desfășoară activități cu copii.

Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

Abuzul fizic asupra copilului

Abuzul fizic constă în vătămarea corporală a copilului în cadrul interacţiunii, singulare sau repetate, cu o persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu acesta, fiind un rezultat al unor acte intenţionate care produc suferinţa copilului în prezent sau în viitor.

Abuzul emoţional asupra copilului

Abuzul emoţional constă în expunerea repetată a copilului la situaţii al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică. Abuzul emoţional vine din partea unui adult care se află în relaţie de încredere, răspundere sau putere cu copilul.

În mod concret, aceste acte pot fi umiliri verbale şi nonverbale, intimidări, ameninţări, terorizări, restrângeri ale libertăţii de acţiune, denigrări, acuzaţii nedrepte, discriminări, ridiculizări şi alte atitudini ostile sau de respingere faţă de copil.

Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de ex. structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea, percepţia), devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave decât abuzul emoţional şi pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Copilul care este martor al violenţei în familie suferă indirect un abuz emoţional şi/sau psihologic.

Abuzul psihologic asupra copilului

Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea, percepţia), devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave pe termen lung asupra dezvoltării copilului, decât abuzul emoţional.

Literatura de specialitate defineşte abuzul psihologic astfel: acte verbale sau simbolice intenţionate ale părintelui sau ingrijitorului care au ca rezultat sau pot avea drept rezultat afectarea psihologică semnificativă a copilului excluzând din această categorie actele de abuz fizic şi sexual.

Abuzul sexual asupra copilului

Abuzul sexual reprezintă implicarea unui copil sau adolescent minor dependent şi imatur din punctul de vedere al dezvoltării psiho-sexuale în activităţi sexuale pe care nu este în măsură să le înţeleagă, care sunt nepotrivite pentru vârsta sa ori pentru dezvoltarea sa psiho-sexuală, activităţi sexuale pe care le suportă fiind constrâns prin violenţă sau seducţie ori care transgresează tabu-urile sociale legate de rolurile familiale; aceste activităţi includ, de regulă, contact fizic, cu sau fără penetrare sexuală.

În această categorie pot intra:

  • molestarea sexuală, expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală, precum și atingerea copilului în zonele erogene cu mâna sau prin sărut, indiferent de vârsta copilului;
  • situațiile care duc la satisfacerea nevoilor sexuale ale unui adult sau ale unui alt copil care se află într-o poziție de responsabilitate, putere ori în relație de încredere cu copilul victimă;
  • atragerea sau obligarea copilului la acțiuni obscene;
  • expunerea copilului la materiale obscene sau furnizarea de astfel de materiale acestuia etc.;
  • căsătoria timpurie sau logodna copiilor care implică relații sexuale (mai ales în comunitățile de romi);
  • mutilarea genitală;

Abuzul economic asupra copilului

Înseamnă că minorul nu are acces la principalele resurse de care are nevoie pentru a supraviețui: haine, mâncare, bani de deplasare la școală, etc.

Consecințele abuzului economic sunt: copilul nu va fi îngrijit, nu va avea haine pe măsura sa, va fi nehrănit corespunzător, va avea un aspect general neîngrijit, nu va fi dezvoltat fizic în conformitate cu vârsta sa cronologică.

Extras Legea 272/2004

Sharing is caring!

This Post Has One Comment

  1. GOMBOS LOREDANA MARIA

    Buna ziua,
    am o fetita de 8 ani, care a fost sanctionata prin tragerea urechilor de catre doamna invatatoare pt ca acesta nu reusise sa scrie tot de pe tabla. Aceasta doamna invatatoare mi-a amentitat fetita ca o sa o trimita la alta scoalasi printr-o metafora neinteleasa de copila i s-a spus ” uite cine ma fura!” dupa care sanctionarea cu treagerea de urechi. Am incercat sa abordez aceasta problema ,dar doamna invatatoare imi spue ca este o fapta necugetata si ca am uitat cat m-a ajutat dansa pt un tras de urechi? A existat si a doua abatere in care copilul meu depistat ulterior cu epilepsie tip apsente ale copilariei si deficit de atentie , a fost „atacta” verbal de aceasta doamna pentru faptul ca lucrase de la o alta pagina,tema primita. Aici doamna a spus ca este prost crescuta, a continuat cu amenintarile ,ca o sa o trimita la alta scoala. Dupa ce fetita i-a cerut scuze pentru ca dupa umilita facuta se simtea vinovata aceasta doamna dasca i-a taiat aripile spunand ca relatia lor s-a incheiat si ca si-a dat seama ca nu are cei sapte ani de acasa. Tin sa mentionez ca doamna invatatoare de cate ori copila mea raspunde corec era intrebata daca a facut inainte exercitiul respectiv cu mine ,si niciodata nu a fost intrebata daca a ridicat mana sau laudat cu ii lauda pe altii daca raspunde corect. Va rog sa ma indrumati ce sa fac1 eu nu pot tolera astfel de iesiri si vreau sa precizez ca am dovezi scris si inregistrarea in care doamna ii spune copilei ,cand isi cere iertare ca e prost crescuta si ca relatia lor a luat sfarsit. Va multumesc anticipat

Lasă un răspuns