Cele două scenarii din proiectul „România educată”

Proiectul „România Educată” propune două scenarii pentru structura sistemului educațional, vizând toate ciclurile de învățământ. Ambele scenarii propun dezvoltarea învățământului de tip dual, prevăd un rol crescut portofoliilor educaționale, care devin operaționale si tranziții mai flexibile între ciclurile de invatamant.

Mai jos va prezentam o sinteza din raportul „România Educată”.

---

Scenariul 1

Educația timpurie

1. Educația ante-preșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională. În afara rețelei de creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030), statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul mari – lor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit. Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia.

• Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune
• cu servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată)
• cu servicii psihologice, de logopedie
• educație parentală

Evaluarea constă în observarea dezvoltării copilului și compararea acesteia cu ținte de dezvoltare specifice vârstei. Odată cu rezultatele acestor evaluări debutează și înregistrarea progresului elevului în portofoliul său educațional.

2. Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între 3 și 6 ani.

• Ea se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat.
• Activitatea este asigurată prin educatoare cu studii terțiare, formate în cadrul unor programe de licență specifice.
• Toate grădinițele oferă opțiuni de program prelungit și au servicii suport, asigurate de logopezi, psihologi și medici, pentru a garanta dezvoltarea armonioasă a copiilor
• reducerea inechităților și sprijinirea părinților în activitatea parentală.

Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional.

Învățământul primar

Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de 5 ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.

Abordările educaționale au un caracter integrat, fiind bazate pe observație, pe explorarea în detaliu a mediului înconjurător și pe activități specifice obiectivelor educaționale subsumate profilului absolventului de ciclu primar. În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.).

Activitatea didactică din învățământul primar este derulată de personal format din în vățători, profesori pentru diverse discipline (inclusiv din domeniul limbilor străine, educației fizice/sportului și artelor). Cadrele didactice au absolvit învățământul superior și beneficiază de formare continuă de calitate. Sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc. În fiecare școală există personal medical. Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră etc.

În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul cărora, în fiecare an, se  evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev. Există evaluări continue și standardizate la clasă, precum și evaluări anuale, cu subiecte naționale, axate pe competențele cheie, standardizate și comparabile la nivel național. Acestea din urmă au rolul de a oferi repere esențiale atât în activitatea didactică a învățătorilor, cât și pentru părinți sau pentru unitatea de învățământ, în sensul îmbunătățirii serviciilor educaționale. Totodată, ele vor fi interpretate la nivel național pentru a fundamenta politicile educaționale în domeniu. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional alături de alte mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală.

Învățământul gimnazial

Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include 4 ani de studiu (clasele V-VIII). Materiile sunt predate de profesori de specialitate, cu o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar.

Această formă de educație este comprehensivă și este completată de o gamă largă de activități extra-curriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.

Activitatea didactică din învățământul gimnazial este derulată de profesori, absolvenți de studii superioare calificați în una sau mai multe arii disciplinare și cu o pregătire pedagogică extensivă. Aceștia sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc.

Evaluarea continuă combină teste, activități practice și observarea elevului. Se introduce notarea clasică. Există teze standardizate naționale, semestriale, cu bareme de corectare clare, axate pe competențele cheie. Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior. Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală și de observațiile consilierilor școlari.

Tranziția spre ciclul următor se desfășoară, după finalizarea clasei a VIII-a, după cum urmează:

• Consilierul școlar va face o recomandare adițională, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unui examen psihometric. Ea se comunică, în scris, precum și printr-o discuție individuală, elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev la tranziția către ciclul următor și se include în portofoliul educațional al elevului;
• Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al elevului;
• Repartizarea în învățământul secundar superior se face, pentru fiecare elev, în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din:
  • 33% media probelor de la examenul final
  • 33% media tezelor naționale din gimnaziu
  • 33% media generală în clasele V-VIII.

În cazul învățământului vocațional sau profesional, unitățile de învățământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.

Învățământul liceal

Învățământul secundar superior se poate derula în colegii naționale/licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII. Există trei rute distincte:

• teoretică
• vocațională (militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic)
• profesională.

Fiecare rută are multiple specializări teoretice, educația are un accent parțial interdisciplinar la nivel de abordare curriculară și se derulează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare/investigare a elevului. Se pune accent pe aplicații practice, proiecte și activități derulate în echipă.

Atât ruta profesională, cât și cea vocațională au o orientare practică și se pot derula parțial la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni în parte. În educația profesională non-duală și în cea vocațională, procesul educațional se derulează atât în școală, cât și la locurile de muncă sau în spații speciale de practică.

Cadrele didactice din ambele filiere au absolvit învățământul terțiar, având o formare disciplinară într-unul sau mai multe domenii și o pregătire pedagogică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învățământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală.

Există servicii suport în toate instituțiile de învățământ secundar superior, inclusiv servicii de consiliere, orientare în carieră și de sprijin remedial.

Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate. Pe ruta profesională/vocațională, doar o parte din evaluarea continuă se realizează în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate. O bună parte din evaluare se derulează la angajatori/locuri de practică, prin activități aplicate supravegheate sau prin probe vocaționale (de exemplu, pentru filiera artistică).

Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. Testele sunt comprehensive, axate pe testarea competențelor necesare pentru a efectua transferul și nu pot fi limitate prin condiții suplimentare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu (de exemplu, pierderea/ câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilor care doresc să „sară” un an de studiu în aceeași filieră (indiferent de an), având această capacitate. Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a. Finalizarea a 3 ani în educația profesională sau a 4 ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii.

Elevii din educația profesională au trei opțiuni la finalul clasei a XI-a

• continuarea studiilor în cadrul aceluiași liceu (clasa a XII-a) pentru participarea la un bacalaureat aplicat, care le oferă apoi acces la calificări profesionale de nivel 5 (terțiar nonuniversitar) și 6 (licență profesională);
• continuarea studiilor în cadrul aceluiași liceu (clasa a XII-a) pentru a accede în educația postliceală (calificare nivel 4);
• înscrierea într-un program de pregătire adițională, cu durata de 1 an, derulat în cadrul unui colegiu/liceu teoretic pentru participarea la bacalaureatul teoretic.

Tranziția către următorul ciclu de studii poate lua mai multe forme. Evaluarea finală este centrată pe două tipuri de bacalaureat:

• Bacalaureat teoretic pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică;
• Bacalaureat aplicat care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani).

În ambele tipuri de bacalaureat, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opțiuni disponibile, în funcție de specializarea de studiu. Absolvenții rutei teoretice/vocaționale care nu promovează bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adițională similar cu cel oferit elevilor din filiera profesională care urmăresc obținerea unui bacalaureat teoretic.

---

Scenariul 2

Educația timpurie

1. Educația ante-preșcolară – Într-o primă etapă, opțională, regăsim învățământul ante-preșcolar, derulat până la vârsta de 3 ani. Acest nivel are atât rol de îngrijire a copilului, cât și rol educațional, de formare a abilităților potrivite vârstei.

• Dezvoltarea este axată preponderent pe abilități motrice și afective, precum și pe capacitatea de comunicare verbală. Educația ante-preșcolară se derulează în creșe sau centre de zi (adesea si tuate în incinta locului de muncă, fiind dezvoltate în parteneriat cu angajatorii).
• Centrele de zi și creșele au personal speciali zat pentru toate nevoile de dezvoltare ale copilului (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale, logopezi) și oferă o serie de servicii suport precum educație parentală, medicină pediatrică primară etc.

Evaluarea constă în observarea dezvoltării copilului și compararea acesteia cu ținte de dezvoltare specifice vârstei. Odată cu rezultatele acestor evaluări se începe înregistrarea progresului elevului în portofoliul său educațional, cu observații despre potențiale întârzieri de dezvoltare și recomandări.

2. Educația preșcolară Primul nivel de educație cu o masificare cvasi-totală (cuprinde aproape întreaga colectivitate de copii de vârstă relevantă) este cel preșcolar. Acesta cuprinde copiii cu vârsta de 3-6 ani și este axat preponderent pe dezvoltarea abilităților verbale, cognitive, de relaționare, emoționale și motrice adecvate vârstei.

• Aspectele educaționale și formative ocupă o parte mai mare a timpului petrecut de copil în cadrul instituției de învățământ preșcolar.
• Metodele educaționale sunt potrivite vârstei și includ jocuri de rol, activități independente sau de echipă sprijinite de un adult și lecții derulate în natură.
• Cadrele didactice sunt absolvente de învățământ pedagogic și beneficiază de sprijinul unor consilieri, logopezi, asistenți sociali și al altor tipuri de personal auxiliar.

Evaluarea este în continuare observațională. Rezultatele evaluării sunt comunicate părinților și, cu ajutorul consilierilor, sunt folosite pentru a fundamenta planuri remediale pentru copiii care prezintă probleme în atingerea nivelului de dezvoltare specific vârstei. Toate observațiile educatorilor și consilierilor sunt înregistrate în portofoliul educațional.

Educația primară

Educația primară este adresată copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și include 6 clase. Se desfășoară în școli aflate în proximitatea domiciliului tutorelui legal al copilului, fiind limitată gruparea în baza abilităților în sectorul public, pentru reducerea pe cât posibil a segregării sociale.

Educația primară acoperă o perioadă formativă, corespondentă tranziției spre adolescență și pubertate. Se desfășoară sub îndrumarea unuia sau a mai multor învățători de clasă, cu sprijinul unor profesori specializați și al unor asistenți și consilieri angajați de către școală. Toate cadrele didactice beneficiază de educație pedagogică de specialitate la nivel universitar. Un nivel similar de pregătire îl au consilierii școlari.

Achizițiile cognitive, sociale, emoționale sunt complexe și acoperă o bună parte a formării de bază a viitorului adult. Copilul este familiarizat cu modul de funcționare a societății și a principalelor ocupații, atât prin vizite de studiu, cât și prin observații derulate sub îndrumarea cadrului didactic.

Evaluarea se face atât prin teste și examene, cât și prin evaluarea observațională din partea cadrului didactic. Notarea se face cu ajutorul calificativelor de progres care vor monitoriza atingerea competențelor planificate în cadrul curriculei. Calificativele de progres vor fi comunicate părinților și notate în portofoliul educațional al copilului.

Tranziția spre învățământul secundar inferior se va face fără vreo selecție suplimentară, de regulă în cadrul aceleiași școli.

Educația gimnazială

Educația secundară inferioară sau gimnazială are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. Perioada corespunde adesea cu pubertatea și cu partea inițială a adolescenței, în care copiii au un nivel crescut de autonomie, nevoi sociale și emoționale complexe. Structural, educația gimnazială este comprehensivă și nediferențiată. Poate fi organizată atât în instituții specializate, cât și în școli generale (alături de educația primară) sau în colegii și licee (alături de educația secundară superioară). Copiii participă la educația secundară inferioară în școlile aflate în proximitatea domiciliului tutorilor legali, atunci când acest lucru este posibil. Excepții se consideră educația gimnazială specializată (de exemplu, cu predare intensivă într-o limbă străină) sau comunitățile rurale unde nu există decât școli primare.

Educația de la acest nivel este completată de o gamă largă de activități extra – curriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor, alături de o paletă variată de module opționale. Există o serie de obiective de învățare descrise în termeni de competențe, iar notarea clasică este introdusă.

Cadrele didactice au absolvit învățământul superior și au formare atât disciplinară (pe una sau mai multe discipline), cât și pedagogică de specialitate. Consilierii școlari și personalul-suport beneficiază de formare de specialitate, tot la nivel terțiar.

Evaluarea pe bază de competențe implică comunicarea rezultatelor școlare către copii și părinți și utilizarea lor pentru intervenții punctuale destinate ameliorării rezultatelor educaționale ale copilului. Evaluarea se desfășoară prin

• teste
• observație
• notarea rezultatelor activităților de grup.

Se oferă feedback copilului cu privire la progresul școlar, iar cadrele didactice sunt pregătite să identifice și să intervină acolo unde există nevoi educaționale speciale. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma activităților extracurriculare asigurate de către școală și de observațiile consilierilor școlari.

Tranziția spre ciclul următor se face în baza unui

• examen general standardizat care acoperă curriculum-ul fundamental
• a opțiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier școlar)
• a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale școlilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul învățământului profesional și vocațional.

Învățământul liceal

Educația secundară superioară are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani. Perioada corespunde adolescenței, a începutului maturității și a emancipării legale a copilului.

Această formă de educație este diferențiată pe profiluri distincte, existând

• trasee teoretice
• profesionale
• vocaționale

Toate durează trei ani și au competențe diferențiate. Pentru educația profesională și cea vocațională, 50% din educație se derulează sub îndrumarea unui potențial angajator în regim dual. Cadrele didactice au absolvit învățământul superior și au formare atât disciplinară (pe una sau mai multe discipline), cât și pedagogică de specialitate. Consilierii școlari și personalul suport beneficiază de formare de specialitate, tot la nivel terțiar. Cadrele didactice din educația profesională și vocațională au o experiență de formare complementară, derulată în cadrul unei companii sau instituții relevante pentru domeniul de studiu. Simultan, tutorii de practică din cadrul companiilor sau instituțiilor care găzduiesc elevi în stagii de practică, participă la module de formare pedagogică oferite gratuit de către stat.

Evaluarea se face prin

• examene, observație și proiecte individuale sau de echipă pentru educația teoretică
• complementar, prin evaluarea oferită de tutorele de practică (educație profesională) sau îndrumător (educație vocațională).

Competențele atinse sunt trecute în portofoliul educațional, alături de o evaluare a unui consilier de inserție pe piața muncii la finalul clasei a XII-a.

Transferul între instituții se face, în limita locurilor disponibile, în baza unui test care poate fi susținut înainte de începerea anului școlar.

Tranziția către învățământul superior se face în baza rezultatelor

• unui examen de bacalaureat care acoperă materiile de bază (limba și literatura română, matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee.
• Suplimentar, elevii au un număr de 3 probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituții de profil.

Universitățile au dreptul de a cere candidaților participarea la anumite probe ale bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că nota obținută va fi avută în vedere în procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel târziu cu 2 ani școlari înainte de perioada de admitere.

Alternativ, elevii pot opta pentru participarea la bacalaureatul internațional, care este recunoscut pentru admitere de către universitățile românești. Fiecare universitate are obligația de a anunța condițiile de admitere bazate pe bacalaureatul internațional.

Elevii care nu au promovat nicio formă de bacalaureat au acces la studii postliceale de doi ani, perioadă în care beneficiază gratuit și de un program de pregătire suplimentară pentru bacalaureat. Studiile postliceale complete oferă acces facilitat către programe de ciclu scurt sau licență dacă pe durata acestuia bene ficiarul reușește și promovarea examenului de bacalaureat.

Cititi intreg raportul aici