Comunicat de presă
În vederea fundamentării deciziei de reîncepere a școlilor în data de 8 noiembrie 2021, Federația părinților și aparținătorilor legali din România (FePAL) și grupul civic “Părinții cer schimbare” atrag atenția că, în actualul context sanitar creat de pandemie, politica de sănătate publică nu poate fi obiectul unor sondaje pe facebook și nici nu trebuie să fie influențată de lobby-ul diverselor grupuri de interese.
Politica de sănătate publică chiar nu poate fi subiect de plebiscit, mai ales în condițiile în care modul de desfășurare al acestui an școlar a fost puternic afectat tocmai de o serie de decizii eronate atât din punct de vedere sanitar, cât și educațional. Autoritățile au tolerat coronasceptismul și au permis ca 70% din populație să nu întreprindă nicio acțiune în vederea stopării pandemiei. Modul de funcționare al școlilor a fost o modalitate de discriminare și de încălcare a dreptului la sănătate prin expunerea forțată a elevilor și familiilor care au făcut tot ce a depins de ele – s-au vaccinat, testat, au respectat reguli – în clase supraaglomerate, la rate de incidență imense.
Asemenea greșeli nu pot fi repetate în condițiile în care situația actuală nu s-a îmbunătățit remarcabil, vacanța forțată nu a redus mobilitatea, iar riscul de îmbolnăvire rămâne același în timp ce spitalele sunt la fel de solicitate, iar numărul paturilor ocupate la ATI și al deceselor este în continuare foarte mare, acestea fiind criterii medicale de care trebuie să se țină cont în decizia deschiderii școlilor cu prezență fizică.
În aproape 2 ani de la declanșarea pandemiei, regulile s-au schimbat de nenumărate ori și au fost anunțate în ultima clipă, iar familiile s-au aflat în situația dificilă de a găsi soluții. Dat fiind proiecțiile specialiștilor, evoluția pandemiei la ora actuală nu mai poate fi considerată imprevizibilă și cu toate acestea nu avem reguli clare și coerente, oferite din timp astfel încât să există predictibilitate în modul de funcționare al școlilor. Modificările repetate, chiar în timp foarte scurt nu au nicio justificare. Nu ne mai aflăm la începutul acestei crize sanitare, iar recomandările și criteriile medicale care stau la baza unui set de reguli pentru funcționarea școlilor au rămas aceleași și nu pot fi ajustate politic. În acest mod am ajuns în situația actuală, iar schimbarea din mers a acestor reguli, fără nicio justificare de ordin științific, ne-a adus în pragul anarhiei sanitare dat fiind faptul că populația nu mai are încredere în regulile stabilite de autoritățile statului.
Pentru că nici elevii, nici părinții, nici profesorii și nici Ministerul Educației nu au competențele necesare pentru a se pronunța legat de deschiderea școlilor, pentru că există o delimitare clară între ce ne-am dori și ce este indicat în contextul actual, organizațiile noastre prezintă un punct de vedere care are la bază opinia specialiștilor în domeniu: Octavian Jurma, medic și cercetător și Răzvan Cherecheș, profesor universitar de Sănătate Publică și Directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Punctul de vedere al lui Octavian Jurma
Astfel, punctul de vedere al lui Octavian Jurma este că:
„În România pragul maxim de sustenabilitate este de 1,500 de paturi ATI alocate pacienților COVID-19. Acesta corespunde unei medii zilnice de aproximativ 5,500 cazuri confirmate oficial (la rata curentă de testare) sau a unei incidențe naționale de 3.5 la mie.
Prin urmare pragul maxim până la care școlile pot fi menținute deschise este de 3 la mie și închiderea claselor trebuie să înceapă progresiv de la 1 la mie conform scenariilor adoptate de guvern în februarie 2021. Scopul măsurilor din școală și din jurul școlii este să prevină închiderea claselor primare prin prevenirea atingerii pragului de 3 la mie. Școlile se închid ultimele trebuie să însemne că totul se închide pentru a se păstra școlile deschise nu invers, păstrăm școlile deschise pentru că nu vrem sa închidem nimic.
Școala reprezintă în Romania un catalizator epidemic datorită particularităților sociale și modului de organizare a sistemului școlar.
Riscul infectării este de asemenea asimetric. Astfel, dacă un părinte care merge la muncă își infectează copilul care stă acasă, riscul de boală gravă pentru copil este foarte scăzut. Însă dacă un copil care merge la școală își infectează părintele care stă acasă pentru a se proteja de boală, riscul de boala gravă pentru părinte este foarte ridicat.
După pragul de 6 la mie riscul devine catastrofal atât pentru părinți cât și pentru copii, pentru că probabilitatea de apariție a unui caz de COVID-19 în fiecare clasă la 14 zile după depășirea acestui prag devine 100%.
Menținerea școlilor deschise după 6 la mie a dus la decesul a zeci de profesori și sute de părinți. Povara umanitară pe termen lung devine incomparabil mai gravă decât pierderea școlară.”
Punctul de vedere al lui Răzvan Cherecheș
Suplimentar, Răzvan Cherecheș atrage atenția că “rata de vaccinare în rândul elevilor sub 12 an este scăzută.
Pentru a asigura școala față în față cu rată mică de transmitere ar trebui bifate următoarele criterii:
- măști
- igiena mâinilor (cu apă și săpun/dezinfectant)
- distanțare (2 metri)
- ventilație corespunzătoare sau activități în aer liber
- testare săptămânală a copiilor și personalului școlar
- evaluare zilnică a simptomelor
- dezinfecția suprafețelor (acum știm că transmiterea de pe suprafețe este foarte puțin probabilă – această măsură poate fi sărită)
În condițiile actuale – transmitere masivă intra-comunitară – școala ar trebui să continue online de luni, Ministerul Educației nu a asigurat testarea, distanțarea și ventilația în clase.
În zonele în care de luni, 8 noiembrie va începe școala față în față vom vedea creșteri semnificative în 2-3 săptămâni, din nefericire.”
Cerem instituțiilor abilitate ca funcționarea școlilor din 8 noiembrie să aibă la bază următoarele scenarii
În aceste condiții, plecând de la fundamente științifice în colaborare cu specialiști în domeniul sănătății publice, Federația părinților și aparținătorilor legali din România (FePAL) și grupul civic “Părinții cer schimbare” cer instituțiilor abilitate ca funcționarea școlilor din 8 noiembrie să aibă la bază următoarele scenarii:
- a) Scenariul verde – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori – activitățile care impun prezența fizică a ante preșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ sunt permise pentru toate categoriile de ante preșcolari, preșcolari și școlari;
- b) Scenariul galben – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 1/1.000 dar mai mică ca 3/1.000 de locuitori – activitățile care impun prezența fizică a ante preșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ sunt permise doar pentru ante preșcolarii, preșcolarii și elevii claselor din învățământul primar. Elevii de gimnaziu și liceu urmează cursurile online sincron;
- c) Scenariul roșu – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 – predare online sincron pentru toate categoriile: ante preșcolarii, preșcolarii și elevii.
Excepție de la scenariile menționate pot fi unitățile de învățământ care au un procent de vaccinare mai mare de 85%, atât ca nivel al personalului angajat în unitate, cât și în rândul părinților și elevilor peste 12 ani.
Menționăm că, așa cum s-a și dovedit recent, procentul de vaccinare în rândul cadrelor didactice nu este un criteriu suficient pentru ca școlile să poată funcționa cu prezență fizică, transmisia înregistrându-se de la elev la elev, dat fiind virulență tulpinii Delta.
Reamintim că, până la ora actuală, nu există nicio justificare de ordin sanitar în urma căreia s-a decis creșterea ratei de la 3 la 6 la mie în ceea ce privește închiderea școlilor sau cu atât mai mult decuplarea acestora de la rata de incidență din localitate.
A împrumuta un slogan din alte țări europene: „Școlile se închid ultimele” într-o țara codașă la vaccinare este dovadă de iresponsabilitate și prost management al situației. La ora actuală în Bulgaria, țară aflată într-o situație similară cu România, chiar cu o mortalitate mai redusă, toate școlile funcționează hibrid sau online în funcție de rată. Dacă autoritățile își doresc ca școlile să funcționeze ca în țările europene dezvoltate, atunci atât acestea, cât și clasa politică trebuie să acționeze pentru a asigura aceleași condiții ca în respectivele țări, inclusiv o rată de vaccinare cu 2 doze mai mare de 70-80% la nivel de țară. Doar a folosi un slogan este insuficient și a costat vieți omenești.
Cerem Ministerului Educației să dezvolte metode de predare alternative
Nu în ultimul rând, ne vedem nevoiți să insistăm ca Ministerul Educației să dezvolte metodele de predare alternative: online, hibrid, învățarea mixtă (metoda rotirii centrelor de învățare, flipped classroom) și clase în aer liber, după cum a recomandat României Comisia Europeana încă din perioada verii, astfel încât educația să poată continua indiferent de contextul pandemic. Există predictibilitate și stim deja că Europa se pregătește de valul 5 al pandemiei, România nu a depășit valul 4, iar educația este blocată fără vreo justificare, doar din ideea de a păstra școala la nivelul a ceea ce știam în 2019, ceea ce nu mai este posibil. Cerem Ministerului Educației să dea dovadă de flexibilitate și adaptare la noul context în care trăim.
În numele echității, facem apel ca Ministerul Educației să aloce de urgență resursele şi serviciile necesare predării online sincron pentru a reduce decalajele educaționale înregistrate din cauza diferențelor socio-economice între diverse categorii de elevi, fără să transforme toți elevii în elevi defavorizați și fără a mai pune în pericol sănătatea elevilor și a familiilor din localitățile cu rate de incidență peste 3 la mie.
03.11.2021