Studii naționale și internaționale

Cum vede Comisia Europeană şcoala din România – Monitorul educației

Monitorul educației

„Monitorul educației și formării” este o publicația anuală de referință a Comisiei Europene în domeniul educației și formării în UE. Include date Eurostat, studii și anchete OCDE, precum și analize ale sistemelor de învățământ realizate de rețeaua Eurydice.

Comisia Europeană face publice anual statistici oficiale în care fiecare dintre statele membre este analizat în detaliu și care dau dimensiunea reală a sistemelor de educație. Iată datele pentru România.

Monitorul educației – Aspecte principale

  • Ponderea elevilor cu un nivel scăzut de performanță în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE
  • Accesul la educația generală de calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural și pentru romi
  • Finanțarea pentru educație este scăzută
  • Riscurile de părăsire timpurie a școlii rămân ridicate, cu consecințe asupra pieței forței de muncă și asupra creșterii economice
  • Ponderea absolvenților de studii superioare este cea mai scăzută din UE
  • Participarea adulților la procesul de învățare continuă rămâne foarte scăzută

Combaterea inegalităților și promovarea incluziunii

  • Performanța elevilor este legată de statutul lor socio-economic
  • Rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii este concentrată în zonele rurale și în rândul romilor
  • Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este scăzută, dar în curs de îmbunătățire
  • Accesul la educația de calitate reprezintă o provocare în mod deosebit în zonele rurale, unde studiază 45 % din populația școlară a României
  • Provocările privind integrarea romilor în educație împiedică incluziunea lor socială și capacitatea acestora de a găsi un loc de muncă

Investiții în educație și formare

  • Cheltuielile pentru educație sunt scăzute, iar mecanismele de direcționare a fondurilor către școlile dezavantajate sunt insuficiente. Cheltuielile publice generale pentru educație ale României rămân cele mai scăzute din UE.
  • Creșterea cheltuielilor în educație poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor educaționale, precum și la susținerea dezvoltării capitalului uman și a creșterii economice
  • Subfinanțarea este evidențiată de povara financiară neobișnuit de mare asupra parintilor, care cheltuiesc 39 % din ceea ce cheltuiește guvernul pentru educație. Aaceasta este cea mai ridicată proporție din UE. La fiecare 100 lei cheltuiti de stat, parintele suplimenteaza cu 39 lei
  • Nu există programe dedicate pentru a canaliza resurse suplimentare către școlile dezavantajate

Modernizarea învățământului școlar

  • Procentul mare al elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază în cadrul PISA se explică printr-o combinație de factori educaționali și provocări legate de echitate
  • Proporția elevilor cu cele mai bune performanțe, cei capabili să rezolve probleme complexe. Acest lucru poate sugera că abordările de predare actuale nu sunt
    adecvate pentru a promova abilități mai complexe și de ordin superior
  • România pune în aplicare o programă de învățământ centrată pe elev, axată pe competențele-cheie. În acest context, este important să fie consolidate standardele de învățare pentru a încuraja schimbări în materie de predare și să fie utilizată evaluarea la clasă și în cadrul testărilor naționale pentru a îmbunătăți noile standarde de învățare
  • Consolidarea formării inițiale a cadrelor didactice rămâne o provocare  Formarea inițială a cadrelor didactice în România oferă mai puțină pregătire decât în alte țări europene, în special în domenii practice, în timp ce subiectele legate de nevoi educaționale speciale și lucrul cu studenții din medii defavorizate nu sunt acoperite în mod suficient. Cu toate că  Legea educației solicită profesorilor să urmeze un program de masterat de doi ani în educație, această cerință legală nu a fost pusă în aplicare
  • Salariile cadrelor didactice sunt în creștere, însă atragerea cadrelor didactice de înaltă calitate în școlile dezavantajate rămâne dificilă

Monitorul educației – indicatori cheie

  • Monitorul educației
  • Monitorul educației
  • Monitorul educației
  • Monitorul educației
  • Monitorul educației
Back to list

Lasă un răspuns