După ce am analizat situația din judeţul Cluj, am continuat seria monitorizărilor instituțiilor de învățământ cu analiza site-urilor şcolilor, liceelor și colegiilor din oraşul Braşov pentru a evalua gradul de transparență decizională a acestora. Am luat in calcul şcolile, liceele si colegiile.

 

Dintre cele 19 scoli din oraşul Braşov:

  • 78.9% au un website accesibil;
  • 31.6% au afişat regulamentul scolii pe site ;
  • 5.2% au publicat bugetul anual de venituri și cheltuieli;
  • 26.3% au componența consiliului de administrație la vedere;
  • 10.5% postează hotărârile consiliului de administrație.
previous arrow
next arrow
Shadow
Slider

 

Dintre cele 21 licee si colegii din oraşul Braşov:

  • 95.2% au un website accesibil;
  • 76.2% au afişat regulamentul scolii pe site;
  • 0% au publicat bugetul anual de venituri și cheltuieli;
  • 28.6% au componența consiliului de administrație la vedere;
  • 14.3% postează hotărârile consiliului de administrație, așa cum de altfel legea obligă unitățile de învățământ să procedeze prin ordinul 4619/2014 al ministerului.
previous arrow
next arrow
Shadow
Slider

E cel puțin dezamăgitor că atât de puţine scoli si licee din județ valorifică acest aspect, conform legislației în vigoare. Bugetul, hotărârile si componenta Consiliului de Administrație, regulamentul sunt documente de interes public.  Şcolile trebuie să asigure publicarea acestor informații de interes public.

Tabelul cu rezultatele analizei poate fi accesat aici.

De ce este important?

Școala, ca orice altă instituție publică, se supune reglementărilor legale privind cheltuirea banilor publici, fiind obligatorie utilizarea instrumentului de achiziție publică. Cel puțin în teorie, acest lucru asigură pentru elevi și părinți siguranța unei transparențe în modul în care școala își gestionează resursele.

Dar, deseori, multe dintre cheltuielile care sunt în sarcina unității de învățământ sunt realizate de către asociația de părinți din banii strânși în urma colectării fondului școlii și/sau al clasei. Fiind vorba de o entitate privată, aceasta nu este obligată să realizeze achiziție publică, putând cumpăra bunuri sau servicii în mod direct.

Exista cazuri in care şcoala refuză să ceară administrației locale fonduri pentru reabilitarea unității de învățământ, asigurarea pazei sau materiale consumabile pentru procesul didactic. Un exemplu des întâlnit este cel al asigurării pazei școlii. În acele cazuri în care autoritatea locală refuză să asigure paza, elevii cotizează la un așa-zis “fond de pază”, din care asociația de părinți contractează o firmă specializată.

O aplicaţie care urmăreşte transparentizarea veniturilor și cheltuielilor la nivel de școală a fost dezvoltata de cei de la Școli curate.

 

Poate te mai intereseaza si

Doar 4% dintre şcolile gimnaziale din Bucureşti au componența consiliului de adm... După ce am analizat situaţia din municipiul Braşov si judeţul Cluj, am continuat seria monitorizărilor instituțiilor de învățământ, cu analiza site-ur...
Doar 2% dintre şcolile gimnaziale din judeţul Iaşi publică hotărârile consiliulu... După ce am analizat situaţia din Municipiile Bucureşti si Braşov si judeţul Cluj, am continuat seria monitorizărilor instituțiilor de învățământ, cu a...
Finantarea scolilor  Infografice de Mădălina Răileanu, surse foto: Cât costă și cine plătește educația gratuită a copilului tău Finantarea de baza – de la ...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *