Dreptul la educație

Dreptul la educație constituie unul dintre Drepturile fundamentale ale Convenției internaționale pentru Drepturile Copilului. Copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale.

In Declarația Drepturilor Copilului se prevede ca un copil are dreptul la educație gratuită și obligatorie la un nivel elementar care să contribuie la cultura generală și să-i permită, în condiții de egalitate a șanselor, să-și dezvolte capacitățile, judecata, responsabilitatea morală și socială, pentru a deveni util societății; această responsabilitate o au în primul rând părinții, este necesar a se acorda toate înlesnirile pentru joc și activități recreative orientate spre atingerea scopurilor educative.

Dreptul la educație în Convenția privitoare la Drepturile Copilului

Convenția privitoare la Drepturile Copilului, ratificată de România în anul 1990, prevede în articolele 28 și 29, dreptul la educație al copilului. 

Astfel Statele-parți recunosc dreptul copilului la educație și vor urmări în special:

– să facă învățământul primar obligatoriu și gratuit pentru toți;

– să încurajeze diferite forme de învățământ secundar, atât general cât și profesional, să le facă deschise și accesibile oricărui copil și să ia măsuri corespunzătoare, cum sunt instituirea gratuității învățământului și acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie;

– să asigure tuturor accesul la învățământul superior, în funcție de capacitățile fiecăruia, prin toate mijloacele adecvate;  

– să facă deschise și accesibile tuturor copiilor informarea și orientarea școlară și profesională;

– să ia măsuri pentru a încuraja frecventarea școlii cu regularitate și reducerea ratei de abandonare a școlii;

– se vor lua măsuri pentru a asigura aplicarea disciplinei școlare într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca ființă umană;

– vor fi promovate și încurajate cooperarea internațională în domeniul învățământului și educației, mai ales pentru a contribui la eliminarea ignoranței și analfabetismului în lume și a facilita accesul la cunoștințe științifice și tehnice, la metode de învățământ moderne.

Scopurile educației copilului sunt

– dezvoltarea personalității copilului, a aptitudinilor și capacităților mentale și fizice la nivelul potențialului lor maxim;

– dezvoltarea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și pentru principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite;                                                                                    

– dezvoltarea respectului față de părinții copilului, față de identitatea sa culturală, de limba proprie și valorile sale, precum și față de valorile naționale ale tarii în care trăiește, ale tarii din care eventual este originar și ale civilizațiilor diferite de a sa;

– pregătirea copilului pentru a-și asuma responsabilitățile vieții într-o societate liberă, în spiritul înțelegerii, păcii, toleranței, egalității între sexe și prieteniei între toate popoarele și grupurile etnice, naționale și religioase și cu persoanele de origine autohtonă;

– dezvoltarea respectului față de mediul natural.

Dreptul la educație în Constituție

În România, dreptul la educație este un drept prevăzut și în Constituție care stipulează ca ,,Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare. Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională. Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.                         

Dreptul la educație și Ministerul Educației                         

Ministerul Educației Naționale, precum și inspectoratele școlare și unitățile de învățământ, cu atribuții în domeniul educației, sunt obligate să întreprindă măsuri necesare pentru:

• facilitarea accesului la educația preșcolară și asigurarea învățământului general obligatoriu și gratuit pentru toți copiii;
• dezvoltarea de programe de educație pentru părinții tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenței în familie;
• organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care nu pot răspunde la cerințele programei școlare naționale, pentru a nu intra prematur pe piața muncii;
• organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care au abandonat școala, în vederea reintegrării lor în sistemul național de învățământ;
• respectarea dreptului copilului la timp de odihnă și timp liber, precum și a dreptului acestuia de a participa liber la viața culturală și artistică;
• prevenirea abandonului școlar din motive economice, luând măsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul școlar, cum sunt: hrană, rechizite, transport și altele asemenea.

Legea 272/2004 Privind protecția și promovarea drepturilor copilului.