In anul 2003 s-au restructurat şcolile profesionale si s-au înlocuit cu şcolile de arte si meserii in mandatul Ecaterinei Andronescu.

Restructurarea s-a făcut prin legea nr. 268 din 13 iunie 2003 – pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, unde se stipulează:

Art.15

(5) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde următoarele niveluri:

  1. a) învăţământ preşcolar: grupa mică; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
  2. b) învăţământ primar: clasele I-IV;
  3. c) învăţământ secundar, care cuprinde:
  4. învăţământ secundar inferior, organizat în două cicluri care se succed:

– gimnaziu, clasele V-VIII

– si ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;

  1. învăţământ secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare;
  2. d) învăţământ postliceal;
  3. e) învăţământ superior: învăţământ universitar şiînvăţământ  postuniversitar.

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/50/3/leg_pl253_03.pdf

Iniţiatorii legii – 26 deputaţi, din care: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Niculae, Baltă Mihai, Gingaraş Georgiu, Marineci Ionel, Miron Vasile, Moldovan Petre, Petruş Octavian Constantin, Roşculeţ Gheorghe

Cu toate acestea Dna Ecaterina Andronescu a afirmat de nenumărate ori, chiar pe pagina dânsei de Facebook, ca ea niciodată nu a desființat școlile profesionale, si ca nu a inițiat și nu a susținut NICIODATĂ o asemenea lege.

Ecaterina Andronescu – a precizat că nu ea a fost cea care a desfiinţat şcolile profesionale, menţionând că de fapt a “regândit şcoala profesională transformând-o în şcoala de arte şi meserii”.

http://www.politicaromaneasca.ro/video_ecaterina_andronescu_scoala_nu_mai_are_nici_respectul_nici_locul_pe_care_il_merita-10286

Extras din stenograma şedinţei prin care s-a modificat legea educaţiei 268/2003

D-nul Valer Dorneanu: Am înţeles că, în numele iniţiatorilor, prezintă propunerea doamna deputat Andronescu Ecaterina care, totodată, este şi ministrul învăţământului.

Dna Ecaterina Andronescu:   De asemenea, un segment căruia îi dăm o atenţie deosebită îl reprezintă învăţământul profesional şi tehnic, care se restructurează în şcoala de arte şi meserii, nu neapărat schimbându-i denumirea, ci schimbându-i modalitatea de abordare, filosofia după care este realizat. În esenţă, este vorba de o rută de profesionalizare, rută de profesionalizare care se realizează în 2 ani de zile pe un curriculum cu un segment de cultură generală şi pe o parte de instruire practică pe care ne-o dorim să o realizăm în cea mai mare parte la firme, pentru că aceşti specialişti racordaţi la piaţa muncii trebuie să se adapteze cât mai rapid după absolvirea şcolii în firma în care îşi vor găsi locurile de muncă.

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5482&idm=5

Care este situaţia astăzi?

Dacă în anul 2002 în şcolile profesionale erau înscrişi peste 270.000 de elevi, numărul celor care au vrut să obţină o certificare în a scăzut până la aproape 12.000 de tineri in 2012, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Angajatorii din aceste sectoare (construcţii, electro­nică, metalurgie, transporturi sau industria alimentară) au, în prezent, mari dificultăţi în a-şi asigura forţa de muncă necesară.

Scăderea numărului de elevi înscrişi la şcolile profesionale a avut loc începând cu anul 2009, când Ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu, a hotărât să nu mai aloce cifre de şcolarizare acestor instituţii de învăţământ.

In nota de fundamentare a HG 77/2009, privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010, se stipuleaza: “analizând evoluţia demografică şi fluxurile de intrări-ieşiri ale elevilor pe niveluri de pregătire pentru anul şcolar 2009-2010, neluând în calcul rata de repetenţie, faţă de anul 2008-2009, propunem: – creşterea cifrei de şcolarizare la învăţământul liceal, clasa a IX-a învăţământ de zi, cu 72.000 locuri, prin preluarea locurilor care se şcolarizau în cadrul şcolilor de arte şi meserii (clasa a IX-a SAM);

Locurile destinate acestui tip de invatamant au fost transformate in locuri pentru liceele profesionale si tehnice, pentru a caror absolvire elevii trebuiau sa sustina examenul de Bacalaureat. Asta s-a observat şi în rezultatele de la bacalaureat, 50% dintre elevii care au intrat la liceu nu erau pregătiţi pentru un astfel de sistem de învăţământ.

Evoluția numărului de elevi în învățământ profesional la nivel național

Deficitul de forţă de muncă creşte pe segmentul de calificare medie si se se va accentua până în 2023 pana la 21%

Iar daca ne uitam la anii 2006-2014, când numărul elevilor înscrişi in scoli profesionale a scăzut dramatic, vârsta elevilor respectivi ar fi de 17-25 ani astăzi. Rata şomajului a fost in 2015 în cazul tinerilor de 15-24 de ani de 21,7%. Raportat la nivelul de studii, rata este mai mare în cazul absolvenţilor învăţământului scăzut – 8.1%, mediu – 7,2%, persoanelor cu studii superioare – 4,1%.

Suntem deja pe primul loc in Europa la deficitul de forţă de muncă, iar 72% dintre companiile româneşti au dificultăţi să ocupe posturile vacante.

 

 

Poate te mai intereseaza si

Rolul Școlii în starea de bine a copilului – Sinteza naţională 2015 – 2016... Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și inter-relaționarea lor, în asigurarea stării de bine individuale și c...
Factori de risc în activitatea şcolară – Raport naţional În condiţiile transformărilor continue din sistemul de învăţământ din ţara noastră, se pune problema efectului pe care modul de desfăşurare a procesul...
Sistemul de învăţământ din România este ineficient, nerelevant, inechitabil şi d... Menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării. Acest sistem are patru mari probleme:...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *