Evaluarea elevilor, episodul 10. Şcoala în Norvegia

Şcoala în Norvegia E începe la 6 ani, durează 10 ani si este împărțită în două etape principale:

• 6-13 ani școala primară (barnetrinnet)
• 13-16 ani școala secundară inferioară (ungdomstrinnet)

Învățământul secundar superior (videregående opplæring) nu este obligatoriu, dar tinerii care au absolvit învățământul obligatoriu au dreptul la trei ani de învățământ și formare secundară superioară.

Evaluarea elevilor

Prezenta abordare a evaluării elevilor pe materii de studiu are ca obiectiv promovarea învățării și exprimarea continuă a competenței fiecărui elev, atât pe parcursul studiilor cât și la sfârșitul predării unui anumit obiect de studiu (vezi capitolul III din Legea Educației). Dreptul elevilor la evaluare înseamnă atât dreptul la evaluarea formativă (continuă) și la evaluarea finală, cât și dreptul la documentare a educației. Evaluările se realizează fără notare la nivelul claselor primare (până la sfârșitul celui de-al 7-lea an de studiu). Începând cu al 8-lea an și pe parcursul anilor de liceu elevii primesc și note. Termenii de „evaluare formativă” și „evaluare finală” fac distincția între evaluarea continuă, desfășurată pe tot parcursul anilor de școală pe de o parte și, pe de altă parte, evaluarea de la finalul gimnaziului și cea pe materii, la sfârșitul anilor de liceu.

În conformitate cu Legea Educației, școlarii sunt evaluați pe discipline de studiu și în funcție de conduita lor. În plus, cadrele didactice trebuie să poarte un dialog frecvent cu elevii în ceea ce privește progresul lor școlar, în baza dispozițiilor din secțiunea 1-1 din Legea Educației, a curriculum-ului central și a Cadrului asupra Calității din Curriculumul Național pentru Promovarea Cunoașterii.

Prin intermediul diferitelor forme de evaluare, învățarea elevilor și instruirea oferită în școală trebuie privite în raport cu obiectivele, conținutul și principiile curriculumului național. Evaluarea trebuie să se raporteze la învățarea și dezvoltarea ulterioară a elevilor, orientându-le și indicându-le direcția de urmat. Evaluarea este menită să inspire profesorii să analizeze, să proiecteze și să amelioreze demersul predării. Mai mult, aceasta trebuie să se constituie într-o sursă de informare pentru alte instituții de învățământ și pentru angajatori în ceea ce privește competențele pe care le-au dobândit elevii la finalizarea parcursului lor școlar.

Scopul principal al evaluării elevilor este acela de a promova învățarea și dezvoltarea. Evaluarea oferă elevilor, părinților și profesorilor un feedback despre progresul elevilor, despre procesele educaționale și rezultatele acestora. Evaluarea trebuie să fie concepută astfel încât elevii să fie capabili să își aprecieze propria activitate și progresul personal, motivându-i totodată să lucreze și să-și folosească abilitățile.

În ultimii ani, în școlile norvegiene s-a dezvoltat o tendință în favoarea punerii unui accent mai mare pe evaluarea continuă și formativă.

Evaluarea individuală, fără sistem de notare, face parte din procesul de învățare de zi cu zi și este inclusă în intalnirile planificate să aibă loc periodic între profesori, elevi și părinți sau tutori. Luând drept cadru de referință obiectivele din curriculumul național, evaluarea ar trebui să pună accent pe aptitudinile individuale, pe procesele de învățare și pe rezultate. Consilierea individuală a elevilor se concentrează pe modul în care aceștia ar trebui să acționeze în viitor.

Evaluarea formală este înțeleasă atât ca evaluare a învățării, cât și ca evaluare pentru învățare și acoperă domenii precum:

• Evaluarea formală la clasă, sub forma unui feedback continuu orientat către elev.
• Urmărirea rezultatelor din diferite tipuri de teste, adică teste naționale și teste de diagnoză.
• Evaluări la șase luni: elevii vor fi evaluați de două ori pe parcursul anului școlar, pentru fiecare materie în parte, dar și pentru conduita lor.
• Autoevaluare: autoevaluarea elevilor face parte din evaluarea formativă. Regulile stabilesc că elevul trebuie să participe activ la evaluarea propriei activități, a propriilor competențe și a dezvoltării academice personale.

Evaluarea finală cuprinde atât rezultatele generale, cât și examenele propriu-zise, și se face la sfârșitul învățământului obligatoriu.

Notele care reflectă rezultatele globale pe discipline de studiu, pentru anii în care se folosește sistemul de notare, începând cu cel de-al optulea an, sunt stabilite de profesor, la momentul finalizării anilor de studiu și sunt consemnate pe diplomele de absolvire. Notarea performanțelor elevilor trebuie să se bazeze pe datele globale furnizate de evaluare și sunt menite să ilustreze, în ansamblu, competențele pe care elevul le-a dobândit într-un anumit domeniu.

În ciclul primar (clasele I – a VII-a), evaluarea nu implică acordarea de note. Începând cu anii de gimnaziu (clasele a VIII-a – a X-a), este introdus un sistem de notare, ca parte a evaluării continue, dar și a evaluării finale. Evaluarea continuă trebuie abordată în strânsă conexiune cu evaluarea finală, cea care oferă informații despre performanțele elevului după încheierea studiului unei anumite materii. Acest sistem de notare are ca punct de plecare obiectivele și conținuturile curriculumului pentru fiecare disciplină în parte. Evaluarea se face după un sistem numeric de notare, pe o scară de la 6 la 1, 6 fiind nota maximă și 1 cea mai mică.

La sfârșitul clasei a X-a se organizează examene naționale. Elevilor li se cere să susțină un examen scris unic, la una dintre următoarele discipline: limba norvegiană, matematică, limba sami sau limba engleză. În fiecare an, la nivel local se decide ce grupuri de elevi vor participa la fiecare din cele patru examene. Elevii sunt anunțați doar cu câteva zile înainte care va fi materia la care vor fi testați. Examenele naționale sunt notate în afara școlii. Ele sunt obligatorii pentru toți elevii, cu excepția celor implicați în programe individuale de studiu, pentru care părinții vor decide participarea la acest tip de examinare. Elevii din școlile independente, bazate pe principiile pedagogice ale lui Rudolph Steiner, sunt scutiți de participarea la examenele naționale.

Cei mai mulți dintre elevi vor trebui să participe și la un examen oral, organizat la nivelul școlii. Examenul oral poate fi organizat pentru oricare dintre disciplinele școlare, cu câteva excepții: arte și meserii, economie domestică și educație fizică. La acele materii la care elevii nu au susținut examen, nota finală este dată pe baza evaluării elevului de către profesor pe tot parcursul anului.

Testele naționale în domeniul aptitudinilor de bază ale elevilor sunt obligatorii pentru

• elevii din clasa a V-a și clasa a VIII-a la citire, engleză și matematică
• pentru elevii de clasa a IX-a la citire și matematică.

Testele fac parte din Sistemul Național de Evaluare a Calității (NQAS), unde rezultatele școlilor sunt făcute publice prin intermediul site-ului www.skoleporten.no. Scopul principal al testelor naționale este  acela de a aduna informații despre abilitățile de bază ale elevilor și de a fi instrumente utile activităților de ameliorare și dezvoltare, atât la nivelul școlii, cât și la nivel central. Rezultatele testelor naționale trebuie să ofere cadrelor didactice un punct de plecare pentru adaptarea predării la particularitățile individuale ale elevilor și pentru o mai bună planificare a ritmului de lucru, a metodelor și conținuturilor învățării.

În clasa I, a II-a și a III-a, elevii susțin examene obligatorii, care le testează competențele de citire, iar în clasa a II-a sunt testați la matematică. În plus, ei mai pot susține, facultativ, examene la matematică și în clasa I și a III-a. Elevii din clasa a III-a pot alege să fie evaluați la limba engleză (lectură și ascultare), iar cei din clasa a IV-a participă, facultativ la examene care le testează competențele digitale. Prin intermediul acestor teste de diagnoză, profesorii și școlile au posibilitatea de a îi identifica pe acei elevi care ar putea avea nevoie de o revizuire suplimentară și de o adaptare a materiei predate.  Testele acestea cuprind în principal sarcini de lucru cu grad redus de dificultate, astfel încât să poată oferi date pertinente despre elevii cei mai puțin pregătiți.

Pe parcursul claselor a VIII-a – a X-a, se efectuează teste facultative, prin sondaj, în domeniul științelor naturii. Începând cu toamna anului 2013, au fost implementate examene care testează abilități de bază ale scrisului în clasa a V-a și a VIIII-a, precum și teste în domeniul științelor sociale.

Progresul elevilor

La sfârșitul anului școlar în curs, elevii promovează automat în anul de studiu următor, pe tot parcursul învățământului obligatoriu. Elevii aflați în dificultate pot beneficia de sprijin educațional suplimentar.

După terminarea învățământului gimnazial obligatoriu, toți tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani au dreptul la trei ani de învățământ liceal.

Certificatul final

La absolvirea școlii, toți elevii primesc un certificat ce indică materiile de studiu și evaluarea finală, care cuprinde rezultatele generale și examenul. Notele constituie unul dintre criteriile mai importante pentru continuarea învățământului la nivelul secundar superior, adică atunci când este vorba de selectarea unui program de studiu și de admiterea la facultate.

Citiți aici cum sunt organizate și alte sisteme de învățământ.

***

Alte date:

• Norvegia aloca 7.3% din PIB pt. educaţie
• Salariile profesorilor pt. învățământul primar si gimnazial sunt de aprox. 46.000 euro/an
• Scorul Pisa in 2015 a fost:
  • matematica 502, media 490
  • scris/citit 513, media 493
  • ştiinţe 498, media OECD este 493
• Raportul dintre nr. elevi/un profesor este 11:1
• Durata anului şcolar este de 190 zile

Date furnizate de Eurydice – National Education Systems