Scoala Belgia

Evaluarea elevilor în Europa prezintă un tablou complex care cuprinde o varietate de instrumente şi metode de evaluare. În ciuda acestor diferenţe în abordarea evaluării elevilor, procesul de evaluare a rezultatelor învăţării face parte din structura generală a sistemelor de învăţământ. În toate ţările, evaluarea elevilor este parte integrantă a procesului de predare-învăţare şi de aceea, în final, reprezintă un factor util în îmbunătăţirea calitatăţii educaţiei.

Ne-am propus sa vedem cum se face evaluarea elevilor in alte sisteme de învățământ. Astăzi ne uitam la sistemul belgian, comunitatea franceza.

Şcoala obligatorie din Belgia este structurata astfel:

  • 6-12 ani – învățământ primar
  • 12-18 ani – învățământ secundar. Exista 4 tipuri de școli: școli generale, școli tehnice, școli vocationale si școli de arta.

Există 3 tipuri diferite de școli în Belgia: școli publice, școli publice subvenționate și școli gratuite, care sunt în mod obișnuit afiliate bisericii catolice. Educația la domiciliu este permisă, iar numărul elevilor care studiază acasă este in creştere.


Invățământul primar

Evaluarea elevilor

Fiecare autoritate competenta, în conformitate cu legile, decretele și ordinele ini vigoare, are dreptul sa stabilească, pentru școlile pe care le controlează, tipul și frecvența evaluărilor, sistemul de notare și modul de comunicare a rezultatelor. Cu toate acestea, evaluarea formativa este obligatorie.

Abilitățile de bază, care trebuie realizate până la sfârșitul celui de-al doilea an de învățământ secundar, determina echipele educaționale să practice evaluarea continuă, sa elaboreze rapoarte de evaluare si sa pregătească elevii pentru evaluarea oficiala, certificată (la vârsta de 12 ani).

Sunt utilizate diverse instrumente de evaluarea pentru a se asigura că elevii sunt evaluați în mod regulat: o evaluarea externă oficiala, certificată (CEB) în al şaselea an de învățământ, evaluări externe fara certificare, evaluări interne, teste internaţionale (testul Pirls), evaluări formative si sumative. Accesul la CEB este, de asemenea, posibil pentru elevii vor avea 12 ani înainte de sfârșitul anului calendaristic.

Evaluări și instrumente externe fără certificare

Unitatea de conducere administrativă organizează evaluări externe fara certificare la începutul anilor 3 și 5 de studiu. Aceste evaluări permit profesorilor să măsoare mai eficient nivelul elevilor și să-și adapteze în mod corespunzător predarea. Unitatea analizează rezultatele și concepe abordările didactice. Inspectoratul efectuează o monitorizare pedagogică.

O comisie responsabila cu evaluarea abilităților de bază elaborează diverse instrumente de evaluare, pentru analizarea acestor abilități. Instrumentele de evaluare, elaborate sub supravegherea unor comisii formate din reprezentanții unor organizaţii din diferite domenii, oferă diverse exemple cadrelor didactice, ce le permite acestora să evalueze aptitudinile elevilor. Aceste instrumente sunt puse la dispoziția școlilor și cadrelor didactice si indică diverse tipuri de sarcini pentru elevi si nivelul la care aceştia ar trebuie sa fie la un moment dat. Instrumentele pot fi descărcate gratuit, împreună cu un ghid.

Evaluări interne

Fiecare profesor își evaluează proprii elevii în funcție de obiectivele și de predarea lui. Evaluarea este efectuată, de obicei, după una sau mai multe unitati de învățare. Un raport școlar este trimis părinților, informându-i despre rezultatele obținute, progresul academic, atitudinea fata de învățare și dezvoltarea personalității. Rezultatele testelor sunt notate în raport, împreuna cu observațiile și remarcile ce însoţesc evaluările.

Majoritatea școlilor primare organizează examene în fiecare an, dar unele fac acest lucru numai la sfârșitul fiecărui ciclu. Metodele de examinare sunt variabile. Evaluarea este, în general, administrata de către profesorul de clasă. Consultarea cu alţi profesori este frecventă pentru testările administrate la sfârșitul unui ciclu. O primă evaluare poate fi efectuată la sfârșitul celui de-al doilea an primar.

Progresul elevilor

Învățământul preșcolar și primii opt ani de învățământ obligatoriu sunt impartiti în etape. Această organizare are ca scop să permită fiecărui copil să progreseze în ritm propriu și fără să repete ani:

  • de la începutul grădiniței până la sfârșitul celui de-al doilea an al școlii primare (etapa 1)
  • de la al III-a la al VI-a an al învățământului primar (etapa 2).

dobândind, în cadrul fiecăreia dintre aceste etape, competențele de bază necesare.

Unii elevii au nevoie de mai mult timp pentru a dobândi competențele de bază necesare la sfârșitul fiecărei etape. Pentru a ține cont de ritmul individual de învățare al fiecărui copil, școlile au opțiunea de a permite elevilor să primească maximum un an suplimentar la fiecare etapa. Pentru elevii care se confruntă cu dificultăți, perioada de școlarizare obligatorie poate fi, prin urmare, șapte ani sau chiar opt ani, prin dispensa specială.

Personalul didactic, în acord cu părinții, alege cel mai potrivit moment pentru a utiliza această măsură, în funcţie de fiecare copil.

Cu toate acestea, o astfel de măsură trebuie tratată ca fiind excepțională și nu trebuie în niciun caz să fie confundată cu un an repetat: trebuie să fie însoțită de formarea unui dosar pedagogic pentru fiecare elev în cauză.

Certificatul final

Toți elevii înscriși în al VI-lea an din învățământ primar susţin un test extern comun, in urma căruia se obţine un certificat de studii de bază (“certificat d’études de base” sau CEB), astfel încât toți elevii să fie evaluați in mod unitar . Elevii care studiază la domiciliu trebuie înscriși la acest test în anul școlar în care împlinesc vârsta de 12 ani.

Testul extern evaluează competențe de bază, necesare la finalizarea celei de-a doua etape a învățământului obligatoriu. Testul include întrebări despre limba franceză, matematică, introducere în științe și introducere în istorie și geografie, inclusiv ştiinţe sociale și economice .

Testul este elaborat de un grup de lucru condus de inspectorul general pentru învățământul primar, care determină, de asemenea, criteriile de trecere a testului: condițiile trebuie să fie aceleași pentru toţi elevii ( totuși, condiţiile pot fi adaptate unor situații specifice pentru elevii care suferă de dizabilități senzoriale și/sau motorii).

Fiecare inspector de specialitate formează un grup de examinatori, care înregistrează rezultatele examinării și care analizează situaţiile speciale, în cazul in care se considera ca testul a fost picat in urma unui eveniment deosebit în timpul evaluarii.

În cadrul fiecărei scoli se formează o comisie. Aceasta comisie eliberează certificatul CEB fiecărui elev înscris în cel de-al VI-lea an de învățământ primar care a promovat testul extern. Acesta comisie poate decide să acorde totuşi certificatul CEB unui elev care nu a promovat acest testul. In acest caz, decizia se bazează pe un dosar care conține copii ale rapoartele școlare ale elevului pentru ultimii doi ani, un raport detaliat al profesorului elevului, inclusiv recomandarea acestuia cu privire la acordarea CEB și la orice alte considerații considerate relevante.

Atunci când certificatul CEB nu este acordat unui elev, se organizează o şedinţa cu părinţii elevului, unde se discuta motivele pentru care certificatul nu a fost acordat, se informează părinții cu privire la viitorul școlarizării copilului, precum și modalitatea in care aceasta decizie poate fi contestata (legislația prevede acest lucru).

Deținerea unui certificat CEB nu este o condiție pentru admiterea în învățământul secundar. Se organizează o prima etapă comună pentru elevii care dețin CEB, si o primă etapă diferențiată pentru elevii care nu dețin CEB și care nu îndeplinesc condițiile de înscriere în primul an comun. Scopul principal al acestei prime etape diferențiate este de a le permite tuturor acestor elevi să obțină certificatul CEB. Odată ce certificatul a fost câștigat, elevii urmează împreuna învățământul secundar.


Invățământul gimnazial

Învățământul secundar este împărțit în trei etape, a câte doi ani fiecare:

  • Prima etapă: etapa de observare (pentru elevii cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani – vârsta maximă de 16 ani);
  • A doua etapă: etapa de orientare (pentru elevii cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani);
  • A treia etapă: etapa de aprofundare (pentru elevii cu vârste între 16 și 18 ani).

Prima etapă comună este organizată pentru elevii care dețin certificatul de învățământ primar (CEB).

Pentru elevii care, după ce au participat la prima etapă timp de trei ani, nu au reușit să atingă nivelul necesar, în a doua etapă se organizează un an specific de diferențiere și orientare. Scopul acestui an este acela de a ajuta elevul să dobândească abilitățile necesare pentru sfârșitul celei de-a treia faze și se elaborează, împreună cu Centrul pentru servicii psihologice, medicale și sociale, un plan personalizat, care să-i permită acestuia să-și continue studiile.

Începând cu al treilea an (etapele a doua și a treia), educația are patru forme diferite (generale, tehnice, artistice și vocaționale) și constă din două tipuri de invatamant:

  • învățământul general, care pregătește elevii pentru învățământul superior, oferind în același timp oportunități de a intra pe piața forței de muncă
  • învățământul de calificare, care pregătește elevii să intre pe piața forței de muncă, permițându-le, de asemenea, să-și continue studiile în învățământul superior.

În paralel cu educația și formarea profesională secundară, întreprinderile mici și mijlocii organizează programe educative și de învățământ dual (contracte de ucenicie).

Dincolo de învățământul secundar, anumite instituții organizează o a patra etapă, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii organizează cursuri de management al afacerilor.

Alte date:

  • Belgia aloca 6.4% din PIB pt educaţie (in 2015)
  • Salariile profesorilor pt. învățământul primar si gimnazial sunt intre 30.000 si 51.900 euro/an (min si max.)
  • Scorul Pisa in 2015 a fost:
    • matematica 507, media 490
    • scris/citit 499, media 493
    • ştiinţe 502, media OECD este 493
  • Raportul dintre nr. elevi/un profesor este 12:1
  • Durata anului şcolar este de 182 zile
  • Numărul total de ore pt. invatamantul primar si gimnazial:

Date furnizate de Eurydice – National Education Systems

 

 

Poate te mai intereseaza si

Învățământul în lume, episodul 20. Școala în Singapore Autor Ioana Marinescu Aflăm astăzi cum e școala în Singapore de la Mariella Chen, stabilită în Singapore din 1995 și mama unui copil născut acolo î...
Învățământul în lume, episodul 9. Școala în Irlanda Autor: Ioana Marinescu După ce am călătorit pe alte continente, astăzi ne întoarcem în Europa și explorăm una din cele mai dezvoltate țări, cu un c...
Evaluarea elevilor, episodul 3. Evaluarea in Danemarca Evaluarea elevilor în Europa prezintă un tablou complex care cuprinde o varietate de instrumente şi metode de evaluare. În ciuda acestor diferenţe în ...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *