Evaluarea elevilor, episodul 8. Şcoala în Olanda

Şcoala în Olanda începe la 5 ani, se termină la vârsta de 16 ani si este structurata astfel:

• 8 ani de învățământ primar (4 – 12 ani)
• învățământul obligatoriu începe vârsta de 5 ani, se termină la vârsta de 16 ani
• selecție la vârsta de 12 ani
• educație secundară foarte diversificată
• două din șase fluxuri conduc catre studii superioare
• patru din șase fluxuri conduc catre învățământul profesional superior

Şcoala în Olanda – Învățământul primar

Evaluarea elevilor

Evaluarea continua

Majoritatea şcolilor primare raportează progresul făcut de elevi pe materii sau pe grupe de materii (de obicei de 3 ori pe an). Părinţii sunt invitaţi la şcoala la „serile cu părinţii”, unde se pot uita pe caietele si exerciţiile copiilor si pot discuta cu profesorii despre evoluţia copiilor, despre teme, proiecte, teste si activitatea extra-şcolare. Unele scoli exprima progresul copiilor prin metoda notarii, iar altele printr-o evaluare in scris. Multe scoli folosesc testări si teme intermediare pentru a evalua elevii. Aceste testări pot face parte din metoda de predare sau pot fi testări generale.

Sistemul de monitorizare al elevilor

Şcolile se străduiesc in permanenta sa-si imbunatateasca calitatea actului de predare.  Aproape toate folosesc un sistem de monitorizare al elevilor. Acest lucru le ajuta sa interpreteze/inteleaga mai bine diferenţele dintre elevi si sa observe mai bine rezultatele predării la nivel de elev, clasa si şcoala. Începând cu anul şcolar 2014/2015 este obligatoriu ca toate şcolile sa detina un sistem de monitorizare al elevilor.

Evaluarea elevilor este bine stabilita. Toate şcolile primare sunt conectate la o baza de date comuna, BRON care este manageriata de către Agenţia Executiva a Educaţiei – DUO. Monitorizarea este facilitata prin intermediul CNP-ului elevului si prin intermediul numărului lui matricol. Şcolile introduc permanent date noi in aceasta baza de date naţionala, asigurându-se ca informaţiile sunt actuale si precise. In plus, şcolile pot tine dosare individuale ale elevilor, folosite pentru a centraliza si păstra rezultatele testărilor, notele, informările către părinţi, temele, si orice alte evaluări ale progresului elevului. Uneori aceste dosare pot conţine si evaluări ale situaţiei sociale si psihologice ale elevilor, despre nivelul de motivare si metodele folosite  pentru imbunatatirea performantelor.

Evaluările finale

In şcoala primară progresul elevilor este măsurat prin metoda observaţiei si cea a testării. Nu este inca obligatoriu pentru şcolile primare sa susţină testări specifice. Cu toate acestea, din 2015, toţi elevii din an terminal ai şcolilor primare trebuie sa susţină o forma de testare pentru verificarea cunoştinţelor.

Modelul de testare CITO – https://www.cito.com/  a fost ales pentru a fi susţinut de către toţi elevii din anul 8 de studiu si este folosit la scara larga pentru a stabili nivelul de cunoştinţe acumulate si ce tip de educaţie secundara este cel mai potrivit pentru fiecare elev in parte. Cito este furnizorul principal de testări si examinări in educaţie. Aproximativ 80% din şcolile olandeze folosesc testarea Cito pentru elevii din clasele terminale. Rezultatele testării sunt folosite de cele mai multe ori in elaborarea recomandărilor, pentru alegerea formei de invatamant secundar pentru fiecare elev in parte. De asemenea şcolile folosesc aceste testări pentru a-si evalua calitatea actului de predare/invatare si pentru a compara rezultatele cu cele ale altor scoli.

Testul Cito consta in 12 sarcini/teme/capitole care acoperă

• abilitățile lingvistice
• aritmetica si matematica
• competențele „a invata sa inveti” (abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individual, fie în grupuri)
• competențele despre mediu.

Testarea competențelor despre mediu este opţionala, iar notele nu sunt luate in calcul la media finala a testului.  Testul conţine 290 de întrebări, inclusiv cele legate de mediu. Răspunsurile corecte de la întrebările de cunoaştere a limbii materne, matematica si aritmetica si aptitudinile de invatare sunt cumulate si se face o medie. Aceasta medie este apoi transformata intr-un scor standardizat pe o scara de la 501 la 550, folosindu-se o formula care este ajustata in fiecare an, in funcţie de dificultatea testării. Bazându-se pe acest scor numeric , şcolile recomanda fiecărui elev in parte sa urmeze un anumit tip de invatamant secundar, mai ales pentru primul an de studiu. Din al doilea an de invatamant secundar se pot transfera la alta forma, in funcţie de rezultatele primului an bune/slabe.

In multe scoli, elevii din anii 5-7 de studiu, susţin simulări care sunt, de asemenea, elaborate de către cei de la Cito. Aceste simulări testează abilitățile lingvistice, aritmetica si matematica, competențele „a invata sa inveti”. Rezultatele simulării arata cum se situează fiecare elev in comparaţie cu colegii lui de clasa, precum si cum se situează fiecare şcoala in raport cu celelalte scoli. Bazându-se pe rezultatele simulărilor şcolile pot hotari la ce materie trebuie sa insiste mai mult.

Şcolile au la dispoziţie, de asemenea si multe alte tipuri de testări, pe langa testele Cito, pentru a măsura progresele făcute in educaţie.

Elevii care raman in urma

Şcolile pot folosi metode de lucru adaptate special (Eindtoets Niveau) pentru elevii care au rezultate considerabil mai slabe decât colegii lor la limba si matematica . Aceştia vor face parte din elevii care vor avea tendinţa de a urma invatamant vocational de baza sau invatamant vocational-managerial mediu.

Părinţii nu au dreptul sa ceara scolii ca al lor copil sa nu susţină testarea. Cu toate acestea, consiliul scolii poate scuti unii elevi in a susţine anumite examene, daca acesta considera cererea părinţilor indreptatita. Decizia revine consiliului școlii.

Îndrumarea către forma de invatamant secundara

Atunci când un elev absolvă ciclul primar de invatamant, directorul, împreuna cu toţi profesorii elevului respectiv, schiţează un raport care îndruma spre forma cea mai potrivita de invatamant secundar pentru fiecare elev in parte. Aceasta îndrumare se bazează pe aptitudinile si performantele elevului, inclusiv pe media/nota de la testul de final de ciclu primar. O copie a acestui raport este trimisa către şcoala secundara aleasa de către elev. Şcolile primare discuta in general despre aceste îndrumări cu părinţii elevilor care, de asemenea, primesc o copie a raportului. Raportul nu este obligatoriu si elevii pot alege sa nu tina cont de îndrumările primite si sa aplice la orice forma de invatamant secundar doresc. Este la latitudinea şcolilor secundare sa hotărască ce elevi admit, si aici raportul primit de la şcolile primare joaca un rol foarte important. Şcolile secundare se bazează, de asemenea, la admitere pe rezultatele obţinute de elevi la testările Cito la final de ciclu primar.

Progresul elevilor

Promovarea in anul următor de studiu

Nu exista reguli stricte cu privire la momentul sau modul in care un elev poate trece intr-un an superior de studiu sau când nu poate.  Fiecare şcoala in parte întocmeşte proceduri pentru promovarea in ani superiori de studiu, cu reguli proprii. Un elev poate sa repete un an de studiu daca ramane in urma cu invatarea/acumularea de cunoştinţe, dar in general se încearcă cat de mult posibil asigurarea unui proces de dezvoltare continuu si neîntrerupt si evitarea repetării anului.

In luarea deciziei ca fiecare elev in parte sa promoveze in anul următor de studiu se are in vedere nivelul la care sunt colegii lui de clasa. Şcoala trebuie sa informeze părinţii/tutorii unui elev in cazul in care acesta trebuie sa repete anul. In cazul in care aceştia nu sunt de acord cu decizia scolii pot depune o contestaţie, in concordanta cu procedurile de reclamaţii ale scolii.

Procentaje de elevi

Aproximativ 17.5 % din totalul de elevi  petrec mai mult de 8 ani in invatamantul primar (conform raportului Inspectoratului şcolar 2012/2013). Majoritatea celor ce trebuie sa repete un an o fac in primii ani ai ciclului primar. Aproape toate şcolile primare au elevi ce trebuie sa repete un an, cele in care acest lucru nu se întâmpla sunt undeva la un procent de 4% din total.

De asemenea exista si elevi care pot accelera ritmul de invatare in invatamantul primar.  Conform Inspectoratului şcolar pe 2012/2013, 6.5% din totalul de elevi au absolvit invatamantul primar in mai puţin de 8 ani de zile. Aceştia sunt elevi care promovează in invatamantul secundar înainte de împlinirea vârstei de 12 ani.

Diagrama de mai jos arata procentajul de elevi care parcurg ciclul primar in perioada standard de 8 ani precum si procentajul celor ce-l promovează mai repede si al celor ce repeta ani de studiu

Şcoala în Olanda – Învățământul secundar

Evaluarea elevilor

Evaluarea continua are loc de mai multe ori pe an. Pentru majoritatea şcolilor, parintii primesc cam 3-4 rapoarte in fiecare an. Unele scoli elaborează si unele rapoarte intermediare despre progresul fiecărui elev la fiecare 6 saptamani.  Tot cam la 6 saptamani sunt trecute si note in carnetele de note, note bazate pe mai multe aprecieri asupra evoluţiei elevului. In timp ce fiecare şcoala are propriul sistem de evaluare/notare, nota finala din carnet evidenţiază un cumul de performante precum:

• Testări orale si scrise pentru verificarea efectuării temelor;
• Testări scrise ale cunoştinţelor acumulate;
• Proiecte

Şcoala monitorizează progresul elevilor prin testări regulate. In general progresul individual al elevului este discutat in particular cu părintele acestuia. Evaluarea finala se face pe baza de teste si fise de observaţie individuala. La finalul ciclului secundar se susţine  o testare naţionala, in ultimul an de studiu. Se face o medie intre acesta si examenele finale susţinute la şcoala.

Progresul elevilor

Politica educațională a scolii include regulile de promovare ale elevilor in anii superiori si obiectivele educaţionale. La finalul celui de-al doilea an de şcoala, şcoala va îndruma elevul către tipul de educaţie pe care-l considera cel mai potrivit pentru fiecare in parte:

• VMBO – 4 ani – (preparatory middle-level applied education – pregătire practica de nivel mediu)·        
• HAVO – 5 ani – (higher general continued education – invățământ secundar general. Oferă acces la învățământul profesional superior la „universitățile profesionale”)
• VWO – 6 ani – (preparatory scholarly education – invățământ preuniversitar, pregătește elevii pentru studii universitare).

In continuare, nu exista o baza legala care sa menţioneze anume in caţi ani trebuie sa parcurgă un elev oricare dintre cele trei forme de mai sus. Ca si reguli generale in majoritatea şcolilor fiecare elev poate sa repete fiecare an de studiu maxim o data, sa pice orice examen maxim o data, sa nu răspundă/participe la lecţie maxim de doua ori.

In ghidul fiecărei scoli sunt stabilite clar regulile pe care trebuie sa le urmeze elevii.

Certificatul final

Examenul final are 2 parţi:

• un examen susţinut de fiecare şcoala in parte
• un examen naţional pentru toţi absolvenţii.

Programa pentru ambele examene este aprobata de către Ministrul educaţiei si trebuie sa specifice:

• Elementele ce trebuie testate in cadrul scolii si in cadrul examenului naţional;
• Numărul de teste ce compun examenul naţional si durata acestora. Fiecare şcoala va decide cate examene va susţine pentru testarea la nivel de şcoala.

Examinarea din cadrul scolii

In fiecare an, şcolilor li se cere sa depună la inspectorat programa pentru examenele din cadrul scolii. Pentru a ajuta şcolile, Institutul Naţional pentru dezvoltare curriculara publica un ghid pentru examenele din cadrul şcolilor pentru fiecare materie si fiecare nivel de educaţie in parte. Programa pentru evaluările la nivel de şcoala va cuprinde următoarele: ce elemente din programa naţionala sunt testate si când, cum sunt calculate notele, inclusiv ponderea testelor, precum si  variantele de susţinere a restantelor.

Examinarea din cadrul scolii este formata, de obicei din:

• Doua sau mai multe testări per materie. Aceste testări pot fi scrise, orale sau practice;
• Teme practice/proiecte care nu se notează, doar se ia la cunoştinţa faptul ca elevul a efectuat proiectul conform cerinţelor.

Examenele din cadrul scolii trebuie sa fie finalizate, iar rezultatele trebuie transmise către inspectorate, înainte de data începerii examenului naţional. Pentru anumite materii se susţine doar examinarea din cadrul scolii.

Examenul  naţional

Examenul  naţional consta in:

• Teste cu întrebări cu răspuns deschis sau grila;
• In anumite cazuri o parte practica.

Testările naţionale pot fi stabilite in trei perioade pe parcursul anului şcolar – in mai, iunie si august. Toţi candidaţii susţin examenul din mai. Re-testările din iunie si august sunt pentru restanţieri sau pentru cei ce nu au putut susţine testarea din mai din anumite motive.

Directorii sunt responsabili pentru determinarea notei finale a fiecărui elev in parte. Nota finala la fiecare materie este o medie intre examenele finale din şcoala si examenul naţional.  Pentru a obţine un certificat de promovare, elevul trebuie sa obtina note de trecere la un anumit număr de materii (vezi mai jos).  Pentru materiile unde se susţin doar examinările din cadrul scolii, rezultatul acestor examinări, rotunjit, este considerat nota finala.

Grila de notare începe de la 1 – foarte slab pana la 10 – excelent. Candidaţii obţin note de trecere pentru examenele VWO si  HAVO daca sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

1. Media notelor de la toate examenele finale, la toate materiile este 5.5 sau mai mare
2. Unul dintre următoarele criterii a fost îndeplinit:

• Toate notele finale sunt 6 sau mai mult; sau
• O nota finala este 5, cu condiţia ca toate celelalte sa fie 6 sau mai mult;
• O nota finala este 4, cu condiţia ca toate celelalte sa fie 6 sau mai mult si media notelor la toate materiile este 6 sau mai mult; sau
• Notarea finala include o nota de 4 si una de 5, sau doua note de 5 cu condiţia ca toate celelalte note sa fie 6 sau peste 6 si media notelor la toate materiile este 6 sau mai mult.

3. Notele finale la materiile de baza nu includ mai mult de un 5 si celelalte note finale la materiile de baza sunt 6 sau peste. Materiile de baza sunt:
   • Daneza;
   • Engleza;
   • Matematica ;
4. Au susţinut testarea la aritmetica (rezultatele testului de aritmetica nu mai este luat in considerare pentru eliberarea certificatului de absolvire).

Candidaţii care promovează si candidaţii care nu promovează

Toţi candidaţii care susţin examenele primesc de la director o fisa ce conţine notele de la examenele finale susţinute in cadrul scolii, de la examenul naţional, nota finala/media de la fiecare materie si rezultatul final al examenului de absolvire.  Candidaţii promovaţi primesc si o diploma.

Candidaţii care nu promovează chiar si după cele doua re-examinări pot decide sa:

• repete ultimul an
• sa se transfere la o instituţie de educaţie generala secundara pentru adulţi (VAVO) si sa re-susţină acolo examenul final
• sa studieze in particular pentru examenul naţional.

Portofoliul pentru examen

Portofoliul pentru examen cuprinde toate elementele evaluate în cadrul examenul și sunt documentate într-o formă decisă de școală (de ex. o listă de note sau exemple de proiecte).

Diferite elemente din examenul susţinut la nivel de şcoala, pot fi susţinute si in alţi ani de studiu, nu neapărat in ultimul an. Fiecare şcoala poate decide când va susţine diferite examinări parţiale. In cazul materiilor pentru care se susţine doar examenul din cadrul scolii, examinarea finala poate avea loc in alt an fata de anul terminal – de ex. in anul 4.

Examenul naţional consta intr-un test cu aceleaşi întrebări, sau întrebări cu un grad de dificultate identic pentru toţi elevii si este susţinut in conformitate cu standardele naţionale. Este susţinut in aceeaşi perioada, stabilita de guvern pentru toţi absolvenţii şcolilor HAVO precum si cei ai şcolilor VWO.

Programa de examen pentru curricula revizuita

SLO a publicat ghiduri de examinare in care sunt expuse elementele ce trebuie verificate prin examenele din cadrul şcolilor. Aceste ghiduri nu sunt obligatorii, spre deosebire de programa pentru examenul naţional, dar pot ajuta şcolile in vederea stabilirii subiectelor de examen.

Programa de examen pentru geografie, istorie si studii sociale a fost complet refăcuta, in timp ce la alte materii au fost făcute modificări minime sau deloc. Cu toate acestea programa cea noua este fundamental diferita de vechea programa, la toate materiile, prin abordarea diferita a subiectelor de examen:

• Programa este mai scurta si mai aerisita;
• Prin revizuirea curriculei examenul naţional nu mai acoperă întreaga programa şcolara. Acest aspect se refera la aproape toate materiile;
• Şcolile au libertatea de a adăuga elemente proprii pe langa cele prevăzute de programa;
• Noua programa nu mai prevede exact cum trebuie testate si evaluate toate elementele examinate;
• Anumite programe pentru examen au fost parţial sau total revizuite (programe total noi la istorie, geografie, studii sociale, ştiinţe, tehnologie, iar programa la matematica a fost radical restructurata).

Examinarea înainte de termen

Autoritatea competenta poate acorda anumitor elevi şansa de a susţine examenele naţionale finale mai devreme, in penultimul an de studiu  la una sau mai multe materii, cu condiţia ca elevul  sa fi susţinut si promovat examenul la nivel de şcoala la materia sau materiile respective.

Citiți aici cum sunt organizate și alte sisteme de învățământ.

---

Alte date:

• Olanda aloca 5.4% din PIB pt. educaţie
• Scorul Pisa in 2015 a fost:
  • matematica 512, media 490
  • scris/citit 503, media 493
  • ştiinţe 509, media OECD este 493
• Raportul dintre nr. elevi/un profesor este 16:1
• Durata anului şcolar este de 188 zile

Date furnizate de Eurydice – National Education Systems