Evaluarea elevilor, episodul 9. Evaluarea în Luxemburg

Şcoala obligatorie din Luxemburg este între 4 și 16 ani. Elevii trebuie să frecventeze școala timp de cel puțin 12 ani.

Această perioadă include școala elementară (école fondamentale) și învățământul secundar (enseignement secondaire).

Școala elementară cuprinde patru cicluri de învățare:

• Ciclul 1 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani, inclusiv primul an opțional de educație timpurie (educație précoce) și doi ani de educație preșcolară (éducation préscolaire)
• Ciclul 2 pentru copiii între 6 și 7 ani
• Ciclul 3 pentru copiii între 8 și 9 ani
• Ciclul 4 pentru copiii cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani.

Învățământul secundar cuprinde două ramuri ale educației (ordres d’enseignement):

1. Educație secundară generală (ESC; enseignement secondaire ‘classique’). Cu o durată standard de 7 ani, această ramură pregătește elevii pentru învățământul postliceal și se finalizeaza cu o diplomă de absolvire a școlii secundare (diplome de fin et éudes secondaires)

2. Învățământul secundar tehnic (ESG; enseignement secondaire „général”), împărțit în:

• Învățământul tehnic (tehnica régime) cu o durată standard de 8 ani și care se finalizeaza cu o diplomă tehnică de absolvire a învățământului secundar tehnic care permite accesul general la învățământul superior
• Învățământul de tehnicieni cu durata de 7 șapte ani, care conduce la diploma de tehnician (DT), care oferă acces la studii tehnice superioare
• Învățământul profesional („régime professionnel”) cu o durată de 6, care se finalizeaza fie cu obținerea unei diplome de aptitudini profesionale (DAP), fie cu obținerea unui acces la piața muncii ca lucrător calificat sau la un certificat de capacitate profesională.

Invățământul primar

Evaluarea elevilor

Introducerea abordării bazate pe competenţe vizează punerea evaluării în serviciul învăţării.

În acest scop, se disting două tipuri de evaluare:

• evaluarea formativă documentează progresul elevului şi felul său de a învăţa
• evaluarea certificativă compară achiziţiile elevului cu obiectivele fixate în vederea trecerii sale la ciclul următor.

Odată cu reforma învăţământului de bază din 2009, au fost introduse noi instrumente de evaluare şi baze de competenţe, în scopul de a le permite elevilor să îşi dea seama de propriul proces de învăţare, de a le încuraja eforturile şi de a le da mijloacele necesare pentru a progresa.

Pentru cele patru cicluri ale învăţământului de bază, bazele de competenţe care trebuie atinse la sfârşitul ciclului sunt definite în planul de studii: acestea specifică nivelurile de competenţe indispensabile care trebuie dezvoltate pentru a continua cu succes învăţarea în următorul ciclu.

Bilanţuri intermediare şi bilanţuri de sfârşit de ciclu (evaluare formativă şi evaluare certificativă)

Cadrele didactice îi evaluează în mod regulat pe elevi pe baza datelor adunate prin intermediul testelor, exerciţiilor, documentelor reprezentative pentru munca elevului, a observaţiilor, a unui portofoliu ş.a. În cursul ciclului de învăţare, părinţii sunt informaţi direct asupra evaluărilor şi a progresului copilului lor: o întâlnire individuală cu cadrul didactic are loc de trei ori pe an, la sfârşitul fiecărui trimestru. Această informare se face cu ajutorul următoarelor instrumente:

• Bilanţ intermediar: La sfârşitul primului şi celui de-al treilea trimestru al fiecărui an şcolar (înainte de Crăciun şi de vacanţa de vară), echipa pedagogică întocmeşte un bilanţ intermediar. În calitate de instrument de evaluare formativă, acest raport documentează progresul raportat la obiectivele de sfârşit de ciclu (baze de competenţe) şi oferă informaţii asupra nivelurilor de competenţe ale elevului. Progresele sunt ilustrate cu ajutorul unor scale de progres. Bilanţul este studiat şi analizat împreună cu elevul şi părinţii săi. Cadrul didactic îl înmânează părinţilor în timpul primei şi celei de-a treia întâlniri anuale.
• Şedinţa cu părinţii: A doua întâlnire individuală are loc la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, înainte de vacanţa de Paşte. Cu această ocazie, cadrul didactic face o trecere în revistă a progresului realizat de copil în raport cu bilanţul intermediar de Crăciun.
• Bilanţ de sfârşit de ciclu: La sfârşitul fiecărui ciclu de învăţare, echipa pedagogică întocmeşte bilanţul de competenţe pe care le-a dezvoltat elevul în fiecare ramură şi în fiecare domeniu de învăţare (evaluare certificativă). Bilanţul de sfârşit de ciclu certifică faptul că elevul şi-a însuşit competenţele cerute pentru a putea urma cu succes învăţarea în ciclul următor. Evaluarea urmăreşte gradul de însuşire a competenţelor. Eventualele erori sau dificultăţi de la începutul ciclului nu mai sunt luate în considerare.

Bilanţurile intermediare şi de sfârşit de ciclu, care se referă competenţele care trebuie dezvoltate de-a lungul unui ciclu, nu conţin note în cifre. În timpul întâlnirilor individuale cu părinţii, cadrul didactic le explică acestora pe unde se situează performanţele copilului în raport cu obiectivele care trebuie atinse şi ce eforturi trebuie făcute în continuare.

În dorinţa de a veni în sprijinul învăţătorilor în acest proces de observare şi evaluare a elevilor lor, ministerul a publicat ghidul „Evaluarea cotidiană în învăţământul de bază”.

Adaptarea bilanţurilor intermediare

Introduse în mod progresiv, începând cu 2009-2010, bilanţurile intermediare sunt utilizate în cele 4 cicluri ale învăţământului de bază, începând cu anul şcolar 2012-2013. Deoarece multe cadre didactice s-au plâns de complexitatea acestor rapoarte, primele documente au fost simplificate la începutul anului şcolar 2011-2012. Însă sindicatele din învăţământ au continuat să critice complexitatea bilanţurilor şi încărcarea muncii administrative, aşa că ministerul a încredinţat Universităţii din Luxemburg misiunea de a re-examina bilanţurile intermediare şi a propune căi de îmbunătăţire, de comun acord cu reprezentanţii diverşilor parteneri şcolari. Concluziile Universităţii au fost prezentate în iulie 2013 şi au urmat discuţii.

Portofoliul

Portofoliul este o culegere de lucrări realizate de un elev într-un scop precis de învăţare. Dezvoltat şi recomandat de către minister, acest instrument poate fi utilizat de cadrele didactice în mod facultativ, în scopul de a înţelege, a urmări şi a documenta progresul şi achiziţiile de învăţare ale elevului.

Portofoliul conţine în general două tipuri de informaţii: producţii concrete ale elevului (producţii orale sau scrise, extrase din documente filmate, fotografii, sau transcrierea acestora) şi consideraţii ale elevului asupra producţiilor sale. Elevul este implicat în alegerea producţiilor, în definirea criteriilor şi în aprecierea calităţii propriei sale munci.

Pentru echipa pedagogică, portofoliul facilitează întocmirea bilanţului intermediar şi a bilanţului de sfârşit de ciclu. În timpul interacţiunilor cu părinţii, învăţătorul îşi poate baza explicaţiile pe producţiile care fac parte din portofoliu.

Progresul elevilor

În cadrul unui acelaşi ciclu de învăţare, nu este necesare nicio hotărâre de promovare pentru trecerea de la un ciclu de învăţare la altul.

Înainte de a progresa în ciclul următor, elevii trebuie, în principiu, să fi dezvoltat cel puţin nivelul de bază al competenţelor necesare: pentru trecerea de la ciclul 2 la ciclul 3 sunt luate în calcul bazele pentru germană şi matematică, pentru trecerea de la ciclul 3 la ciclul 4 se adaugă franceza. Şi totuşi, un elev poate fi promovat fără să fi atins nivelul de bază cerut pentru toate competenţele, cu condiţia ca echipa să estimeze faptul că acesta va putea urma învăţarea prevăzută pentru ciclul următor şi că va putea depăşi fără prea mare efort dificultăţile pe care le întâmpină încă în anumite domenii.

Ca regulă generală, elevii rămân într-un acelaşi ciclu timp de doi ani. În cazuri excepţionale, echipa pedagogică poate hotărî lungirea sau scurtarea acestei durate normale. Astfel, un elev care a achiziţionat baza de competenţe la sfârşitul primului an poate să fie promovat deja în următorul ciclu, în timp ce un elev care nu a atins încă aceste competenţe poate beneficia de un al treilea an, suplimentar. În practică, reducerea duratei unui ciclu rămâne o excepţie.

În caz de prelungire a duratei unui ciclu, echipa pedagogică trebuie să ia această decizie înainte de data de 15 iunie a anului şcolar în curs. Va fi întocmit un program individual adaptat elevului în cauză. Totodată, înainte de a fi luată o asemenea decizie şi imediat cum apar dificultăţile, echipa pedagogică trebuie să sprijine elevul prin metode pedagogice diferenţiate şi trebuie să îi informeze în permanenţă pe părinţi.

În ambele cazuri, părinţii pot face recurs în 15 zile după ce au fost informaţi asupra deciziei. Inspectorul de circumscripţie va lua apoi o decizie în termen de o lună.

Certificatul final

La sfârşitul ciclului 4, şcoala de bază întocmeşte un bilanţ de sfârşit de ciclu care certifică faptul că elevul stăpâneşte toate competenţele necesare trecerii la învăţământul secundar. Raportul specifică nivelul atins de elev pentru fiecare domeniu de competenţă. La fel ca şi în cazul bilanţurilor de sfârşit de ciclu 2 şi 3, evaluarea este asigurată de echipa pedagogică pe baza tuturor informaţiilor cerute în diferite situaţii de învăţare.

Trecerea la învăţământul secundar

Procesul de orientare către învăţământul secundar începe în ciclul 4.1 al învăţământului de bază, se continuă în ciclul 4.2 şi se încheie printr-o procedură de orientare.

• În ciclul 4.1, sunt organizate trei intalniri individuale de sfârşit de trimestru între învăţător şi părinţii elevului. Acestea au drept scop evaluarea progresului de învăţare al elevului (pe baza bilanţurilor intermediare) în vederea orientării acestuia. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, se întocmeşte un prim pronostic, de către învăţătorul titular al elevului, care este trimis părinţilor, cu o anexă care cuprinde toate informaţiile utile asupra ofertei educaţionale din învăţământul secundar general şi învăţământul secundar tehnnic, ca şi toate ofertele specifice: Şcoala internaţională din Differdange, clasele ALLET (cu învăţământ de germană ca limbă străină), clasele francofone sau anglofone, bacalaureatul internaţional în engleză sau în franceză etc.
• În ciclul 4.2, sunt prevăzute două şedinţe cu învăţătorul titular şi părinţi. A doua are loc la începutul celui de-al treilea trimestru, în momentul în care sunt transmise părinţilor bilanţul de sfârşit de ciclu şi cel intermediar. O a treia şedinţă este întâlnirea de orientare, la urma căreia este luată o decizie comună.

Decizia de orientare se bazează pe rezultatele învăţării şi pe progresele elevului din ciclul 4, pe interesele sale personale, pe evaluarea făcută de titular, pe rezultatele probelor comune de germană, franceză şi matematică, precum şi pe părerea unui psiholog, în cazul în care părinţii doresc acest lucru.

În cazul în care părinţii şi titularul nu ajung la un acord, decizia va fi luată de o comisie de orientare, pe baza analizei documentelor transmise de titularul clasei, pe de o parte, şi a discuţiilor avute în special cu părinţii, titularul clasei şi (dacă părinţii doresc) psihologul, pe de altă parte – aceste persoane făcând, de altfel, parte din comisia de orientare în calitate de membri invitaţi cu drept de vot.

Procedura de orientare nu prevede examen de intrare în învăţământul secundar.

Invatamantul gimanizal

Evaluarea elevilor

Evaluarea în învăţământul secundar „clasic”

În învăţământul secundar „clasic” (ESC – echivalentul învăţământului secundar general în Luxemburg), există în general una, două sau trei probe de evaluare pe trimestru, în funcţie de disciplina vizată. Aceste probe se dau din materia proaspăt învăţată şi pot fi orale sau scrise. Notele rezultate vor sta la baza buletinului trimestrial (sau semestrial), care cuprinde informaţii importante asupra progresului elevilor.

Notele sunt de la 1 la 60 de puncte. O notă mai mare de 30 de puncte este considerată suficientă.

La fiecare disciplină, nota trimestrială este media tuturor probelor din respectivul trimestru. Această medie poate fi modificată cu maximum 4 puncte (în plus sau în minus) în funcţie de atitudinea şi eforturile făcute de elev.

Media generală anuală este o medie ponderată, în funcţie de coeficientul acordat fiecărei materii, a notelor anuale la disciplinele predate, aşa cum au fost ele stabilite în orarul clasei respective.

La sfârşitul fiecărui trimestru (sau semestru), părinţii (sau elevul, dacă este major) primesc un buletin care conţine, printre altele, următoarele informaţii:

• Note trimestriale (sau semestriale) la disciplinele predate.
• Media generală trimestrială (sau semestrială).
• Măsuri de remediere în caz că rezultatele sunt insuficiente.

Buletinul de sfârşit de an şcolar mai cuprinde şi alte precizări:

• Nota anuală la fiecare disciplină.
• Media generală anuală.
• Decizia de promovare (trecere sau nu la o clasă superioară).
• Notă de orientare (pentru sfârşitul claselor a IV-a şi a VII-a).

În ceea ce priveşte diviziunea inferioară, abordarea bazată pe competenţe (din 2007) a permis introducerea unor aspecte referitoare la formare:

• Au fost specificate funcţiile evaluării. Astfel, evaluarea trebuie:
  • să-l ajute pe elev să devină conştient de punctele lui forte şi de cele slabe, şi să documenteze procesul său de învăţare (evaluare formativă)
  • să certifice cunoştinţele şi competenţele dobândite de elev la sfâtşitul unei perioade de învăţare (evaluare certificativă)
  • servească drept bază pentru orientarea elevului.
• Buletinele trimestriale sunt însoţite acum de un supliment care conţine o apreciere suplimentară a capacităţilor elevului, precizând nivelul atins în diverse domenii de competenţă.

Exemplu de buletin trimestrial şi de supliment la buletin:

Progresul elevilor

Trecerea clasei

La sfârşitul fiecărui an şcolar, consiliul clasei deliberează asupra promovării elevilor. Această decizie de promovare se bazează pe bilanţurile trimestriale din întreg anul şcolar.

Legislaţia în vigoare prevede trei cazuri posibile:

1. Elevul a reuşit: a obţinut note suficiente la toate disciplinele sau poate compensa notele insuficiente printr-o medie bună. Posibilităţile de compensare sunt specificate în regulamentul marelui duce (art. 6, pct. 3 dim textul coordonat).
2. Elevul a picat: notele sale sunt insuficiente la o treime sau mai mult din numărul total de discipline. O excepţie de la această regulă este posibilă în diviziunea inferioară, unde notele insuficiente la mai mult de o treime din discipline pot fi compensate cu condiţia ca media generală să fie egală sau mai mare de 45 puncte.
3. Elevul nu a reuşit, dar nici nu a picat: este amânat.

Amânarea înseamnă că elevul are obligaţia de a face o lucrare de vacanţă sau una de reexaminare:

• Lucrarea de vacanţă este verificată din oficiu printr-o probă, la începutul anului şcolar următor. Dacă are nevoie, elevul poate primi asistenţă din partea liceului. Dacă rezultatul lucrării de vacanţă este suficient, elevul a reuşit. În caz contrar, a picat.
• În cazul lucrării de reexaminare, consiliul clasei poate decide organizarea unei probe suplimentare la începutul anului şcolar următor. Aceasta ar putea ţine loc de temă la clasă pentru următorul semestru al anului respectiv. O lucrare de reexaminare poate fi impusă de asemenea şi elevilor care beneficiază de o compensare.

Repetarea clasei

În cazul în care un elev nu a promovat, consiliul clasei poate recomanda fie o reorientare în alt domeniu de formare, fie repetarea clasei. Părinţii şi/sau elevul major pot opta pentru repetare în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

• Un elev nu poate repeta o clasă de mai multe ori, cu excepţia clasei terminale, care poate fi repetată de două ori. Mai pot exista excepţii şi în cazul bolilor grave.
• Elevul trebuie să respecte măsurile de remediere propuse de consiliul clasei.
• Adaptarea orarelor poate fi decisă de director.

Trecerea de la diviziunea inferioară la diviziunea superioară a învăţământului secundar „clasic”

La sfârşitul diviziunii inferioare a învăţământului secundar „clasic” (clasa a IV-a pentru ESC – elevi de 15-16 ani), consiliul clasei întocmeşte un profil de orientare pentru fiecare elev. În acest profil sunt specificate căile de formare accesibile elevului, precum şi cele care îi sunt recomandate de către consiliul clasei, în funcţie de punctele sale tari şi interese. Pe de altă parte, profilul specifică proiectele profesionale şi de formare ale elevului.

Alegerea specializării

La începutul diviziunii superioare a ESC, clasa polivalentă de a IV-a îşi propune să consolideze cunoştinţele dobândite în învăţământul de bază şi să orienteze elevul spre una dintre cele 9 secţiuni de specializare:

•     Secţiunea A: limbi
•     Secţiunea B: matematică, informatică
•     Secţiunea C: ştiinţe naturale, matematică
•     Secţiunea D: economie, matematică
•     Secţiunea E: arte plastice
•     Secţiunea F: ştiinţe muzicale
•     Secţiunea G: ştiinţe umane şi sociale
•     Secţiunea H: program binaţional germano-luxemburghez
•     Secţiunea I: informatică şi comunicare.

La sfârşitul clasei a IV-a, consiliul clasei întocmeşte, în cooperare cu Serviciul psiho-social şi de acompaniament şcolar (SePAS) al liceului, un aviz scris ne-constrângător referitor la alegerea specializării elevului, pe baza tuturor informaţiilor disponibile.

Certificatul final

Diploma de sfârşit a studiilor secundare clasice

La sfârşitul clasei I, elevul participă la un examen în urma căruia obţine diploma de sfârşit a studiilor secundare clasice. Această diplomă asigură accesul la studii superioare în toate disciplinele.

Probele de examen sunt se dau din programa de clasa I.

Nota finală a fiecarui examen are este compusa din: 1/3 reprezinta nota anuală şi 2/3 nota de la examen. Nota orală reprezintă 1/4 din nota de examen de la fiecare ramură.

Examenul de sfârşit de studii se dă la 6 discipline. Are 6 probe scrise şi 2 orale. Cele şase discipline se repartizează după cum urmează:

• Două discipline din categoria „limbi şi matematică”.
• Trei discipline din categoria „specializare”.
• O disciplină din categoria „formare generală”.

Celelalte discipline fac obiectul unei evaluări cu o medie anuală şi sunt luate în calcul pentru certificarea elevului şi menţiunea adăugată pe diplomă.

Complementul de diplomă la sfârşitul studiilor secundare

Începând cu anul şcolar 2017/2018, certificarea este mai complexă: ea include un complement de diplomă, care ţine cont de eforturile făcute de elev, păstrând în acelaşi timp specificul şcolii luxemburgheze. Obiectivul acestui document complementar este să dea absolventului de liceu cele mai bune şanse pentru a fi admis la universitatea pe care şi-o alege.

Complementul de diplomă la sfârşitul studiilor menţionează:

• Totalitatea notelor finale la disciplinele de la clasa I.
• Disciplinele studiate în clasa a II-a, fără menţionarea notelor.

Se adaugă un dosar în care liceul certifică implicarea elevului în contextul şcolar (comitet de elevi, activităţi extracuriculare, proiecte etc.). Elevul îl poate completa şi el, cu diverse acte care să ateste participarea la activităţi extra-şcolare (cercetaşi, caritate, sporturi, activităţi culturale etc.)

Menţiunea de pe diplomă

Menţiunea care figurează pe diploma de sfârşit a studiilor secundare este dată de media notelor finale:

• 36-39: destul de bine
• 40-47: bine
• 48-51: foarte bine
• ≥ 52: excelent.

***

Alte date:

• Luxemburg aloca 5.2% din PIB pt. educaţie (in 2015)
• Salariile profesorilor pt. învățământul primar si gimnazial sunt intre 81.000 si 141.000 euro/an (min si max.)
• Scorul Pisa in 2015 a fost:
  • matematica 486, media 490
  • scris/citit 481, media 493
  • ştiinţe 483, media OECD este 493
• Raportul dintre nr. elevi/un profesor este 12:1
• Durata anului şcolar este de 178 zile
• Numărul total de ore pt. invatamantul primar si gimnazial:

Date furnizate de Eurydice – National Education Systems