Evaluarea elevilor

Evaluările naționale din România sunt de mai multe feluri și au mai multe roluri, astfel:

  • Evaluarea de final de clasă pregătitoare are rol de orientare și optimizare a actului educativ, în vederea integrării corespunzătoare și responsabile a copiilor în sistemul educațional. Nu este o evaluare în sensul clasic, ci o cartografiere a nivelului de dezvoltare a copilului la începutul școlarizării obligatorii.

 

  • Evaluările din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, au rol de diagnostic sau/și de orientare și optimizare a traseului educațional al elevilor, de garantare a caracterului obiectiv al evaluării și pre-orientare școlară către un anumit tip de liceu/școală profesională. O parte din eva luări sunt de parcurs, fiind aplicate elevilor pentru identificarea progresului înregistrat (evaluarea din clasa a II-a și cea din clasa a VI-a). Evaluarea la finalul clasei a IV-a este de facto o evaluare de sistem. Se face prin eşantionare și este, în primul rând, o evaluare, la nivel naţional, a competenţelorfundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

 

  • Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă, sumativă, a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial și, împreună cu media anilor de școală din ciclul gimnazial (în pondere din ce în ce mai mică), reprezintă baza admiterii într-o instituție de învățământ secundar superior. n Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competențelor, a nivelului de cultură generală și de specializare atins de absolvenții de liceu. Obținerea unei medii de minimum 6 este obligatorie pentru pro movarea acestui examen și pentru admiterea în cadrul educației terțiare.

 

La nivelul clasei, evaluarea este inițială, formativă și sumativă. De asemenea, ea poate să fie orientată către nevoile profesorului (cum se întâmplă adesea în actualul context) sau centrată pe elev. Noul curriculum are implicații în ceea ce privește evaluarea, punând accent pe formarea și, implicit, pe evaluarea de competențe și corelarea cu standardele dorite. Punctual, România participă la evaluări internaționale precum testele PISA . Acestea nu sunt corelate metodologic cu testările naționale, iar rezultatele lor – deși au avantajul de a permite diverse comparații între sistemul educațional din România și cele din alte state – nu sunt valorificate adecvat.

 

Probleme și provocări actuale în evaluarea elevilor

 

♦ Lipsește o viziune unitară asupra rolului evaluărilor, atât la nivel politic, cât și în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar.

♦ Profilul elevului nu influențează direct modul de structurare a procesului de evaluare.

♦ În rândul cadrelor didactice este insuficient dezvoltată experiența în evaluarea de competențe din profilul absolventului.

♦ Sistemul de formare continuă a cadrelor didactice este neadaptat la nevoile de formare de competențe și abilități de: evaluare de competențe, utilizare a feedback-ului – urmare a evaluărilor – într-o manieră constructivă, construire de planuri individuale de învățare pentru elevi, implementare a autoevaluării la clasă, promovare și premiere a progresului.

♦ Între evaluările naționale și cele de la clasă nu se realizează o corelare, existând o lipsă a interpretării și utilizării datelor pe care acestea le oferă, precum și o evidentă disonanță între acestea și programa școlară, competențele urmărite, curriculum, obiectivele de țară/prioritățile educaționale (de exemplu, reducerea analfabetismului) sau profilul absolventului.

♦ Sistemul de evaluare este încă axat pe ierarhizarea elevilor și penalizarea acestora în cazul în care nu ating standardul impus, în detrimentul creșterii rolului evaluării în învățare și autocunoaștere care s-ar putea obține prin primirea unui feedback concret și constructiv.

♦ Evaluările la clasă sunt nestandardizate, lipsite de transparență și preponderent sumative, în detrimentul evaluărilor formative.

♦ Se observă un acces scăzut al publicului larg și/sau decidenților la analizele calitative privind rezultatele tuturor evaluărilor (presupunând că acestea există) și, prin urmare, avem o valorificare insuficientă a acestora (inclusiv a evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a). Nici beneficiarii și nici cadrele didactice nu sunt informați corespunzător asupra rolului și structurii evaluărilor.

♦ Este acordată o importanță scăzută evaluării competențelor transversale și competențelor cheie din profilul absolventului, în cadrul tuturor formelor de evaluare.

♦ Se promovează, se cunosc și se valorifică insuficient rezultatele evaluărilor inter naționale (de exemplu: PISA) în care România se implică.

♦ Influența evaluării naționale este foarte mare în parcursul ulterior al absolventului, ceea ce inhibă abordarea individualizată, nu ține cont de lipsa de susținere a elevilor din medii dezavantajate (sprijin din partea părinților, meditații etc.) și generează un sistem inechitabil (diferența de calitate a educației din instituțiile de învățământ secundar superior este datorată în mare parte ierarhizării elevilor admiși, în funcție de media de la Evaluarea națională și a notelor din V-VIII).

♦ Misiunea Bacalaureatului nu este clară, iar examenul nu este diferențiat suficient pentru a reflecta diversitatea profilurilor de studii existente. n Lipsește un referențial cu privire la procentajul minim acceptat de promovabilitate care să indice reușita școlară pe cohorte de absolvenți (ce procent de promovabilitate este satisfăcător pentru a considera o generație de absolvenți ca fiind „de succes”?).

♦ Sunt alocate/folosite insuficient resursele/ platformele online care ar putea să îmbunătățească procesul de evaluare.

♦ Lipsește evaluarea prin teste psihometrice a inclinațiilor sau abilităților elevilor, realizate de consilierii școlar

Obiective

Procesul de evaluare, încă de la admitere și până la finalizarea studiilor, se face în strânsă corelație cu profilul de învățare. Rezultatele evaluărilor exprimă obiectiv dobândirea competențelor asumate de programul de studiu, în baza eforturilor proprii constante depuse de aceștia, fiecare diplomă de absolvire/ titlu academic acordat(ă) fiind reflectat(ă) în activitățile desfășurate și în conținutul original produs pe parcursul ciclului de studii.

 

O1: Revizuirea și îmbunătățirea progresivă a proceselor de evaluare din parcursul educațional al elevilor și studenților, atât la momentele de prag (sumative), cât și pe parcurs (formative).

romania educata - evaluarea elevilor

O2. Dezvoltarea și aplicarea, începând cu 2020, a unui mecanism dinamic de reglare a proceselor educaționale pe baza evaluărilor rezultatelor învățării elevilor și studenților, pentru a întări relația dintre curriculum și evaluare.

romania educata - evaluarea elevilor

O3. Elaborarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de notare utilizate în evaluarea elevilor și utilizarea lor pentru compararea rezultatelor școlare și creșterea încrederii societății în sistemul de notare din școli. Utilizarea acestora inclusiv pentru recunoașterea învățării formale și informale.

romania educata - evaluarea elevilor

O4. Utilizarea sistemelorinformatice atât în procesul de evaluare, cât și în cartografierea rezultatelor elevilor și studenților

romania educata - evaluarea elevilor

O5. Implementarea unei abordării coerente, bazată pe competențe, la toate nivelurile si disciplinele, în domeniile de bază, scris, citit si matematică, pentru ca acestea să devină niște repere-cheie în evaluare.

romania educata - evaluarea elevilor

O6. Reorganizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, inclusiv a celor din învățământul universitar, în vederea creșterii pregătirii acestora în domeniul evaluării – teoretice, dar mai ales metodologice (proiectarea și realizarea evaluărilor, colectarea, interpretarea și utilizarea rezultatelor evaluării, revizuirea propriilor demersuri de evaluare).

romania educata - evaluarea elevilor

O7. Asigurarea transparenței și a corectitudinii evaluărilor din învățământul superior în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate academică.

Raportul integral poate fi consultat aici

Poate te mai intereseaza si

Talis 2013 – Studiul international centrat pe condiţiile de lucru asigura... Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învătare (TALIS) al OCDE este primul studiu internaţional centrat pe mediul de învăţare si pe condiţ...
Temele? La ce sunt bune? Conform ultimelor date PISA 2015 , elevii de 15 ani petrec în medie 17 ore pe săptămână pe activități cum ar fi teme, proiecte sau pregatire supliment...
Clasificarea internationala standard a educatiei Clasificarea Internațională Standard a Educației - ISCED a fost elaborată de UNESCO pentru a facilita compararea statisticilor și indicatorilor națion...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *