Studii și rapoarte

Evaluarea elevilor – Studiu OECD

Evaluarea elevilor

In 2017, la cererea și in strânsă colaborare cu Ministerul Educației din Romania, OCDE și UNICEF au realizat o analiza care vizează sistemul de evaluare și examinare din România.

Analiza încurajează România să plaseze învățarea în centrul evaluării și examinării. Aceasta înseamnă trecerea la un sistem in care testarea nu reprezintă doar o modalitate de a măsura și recompensa performanta, ci și un punct de plecare pentru discuții și feedback.

Analiza prezinta o serie de recomandări menite să ajute statul să valorifice practicile pozitive implementate deja și realizarea unei schimbări pozitive la nivelul sistemului de educație.

Evaluarea elevilor

Sistemele de educaţie eficiente prezintă un nivel ridicat de calitate si echitate, oferind tuturor elevilor sprijin pentru a reuşi.

Pentru asigurarea unei dezvoltări incluzive este crucial ca toţi tinerii români sa aibă acces egal la educaţie de calitate.

România oferă doar unui număr redus de elevi şansa de a excela. Cei din vârf dau dovada de acelaşi nivel de cunoştinţe si abilitaţi sofisticate ca si colegii lor din alte state UE si OCDE. Însa mult mai mulţi tineri români nu stăpânesc competentele de baza necesare participării pe deplin în societate. Aproape jumătate (40%) dintre elevii români nu deţin abilitaile cognitive fundamentale de care au nevoie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii

In mediul rural unu din cinci elevi nu reuşeşte sa  treacă în învatamântul secundar superior, care este recunoscut de către majoritatea tarilor ca fiind nivelul minim de studii necesar într-o economie a cunoaşterii, lucru esenţial tranziţiei continue a tarii spre un nivel superior de dezvoltare si bunăstare.

În România evaluarea elevilor este dominata de examinări cu mize importante, care limitează  procesul de invatare  si promovează  o definiţie restrânsa a succesului. Plasarea învatarii în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia si recunoaşterea abilitaţilor si a intereselor tuturor elevilor, oferindu-le  şansa sa dea tot ce e mai bun.

Evaluarea elevilor susţine si măsoară nivelul de invatare al acestora. Aceasta poate fi:

  • sumativa – evaluând procesul de invatare ce a avut deja loc
  • formativa – evaluând procesul de invatare pe parcursul acestuia, cu scopul de a forma si a dezvolta studiul pe viitor.

Importanta testării sumative a elevilor este recunoscuta în România. Elevii  sunt încurajaţi sa  obtina  rezultate bune la evaluările naţionale, de care depinde admiterea la liceu si universitate. Totuşi creează o definiţie extrem de restrânsa a succesului  si nu lasa loc unor păreri mai diversificate cu privire la rezultatele învatarii, potrivit cărora elevii cu aptitudini si interese diferite pot reuşi, dincolo de performantele academice.

Alinierea evaluării elevilor la obiectivele de învățare ale noului curriculum

România a adoptat recent un nou curriculum bazat pe cele opt competente cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce urmăreşte dezvoltarea competentelor elevilor în vederea obţinerii unui loc de munca si a bunăstării personale într-o economie moderna.

Deşi România a inclus în curriculum aşteptări legate de ce ar trebui sa înveţe  si sa facă elevii, acestea nu deţin încă un rol central, aşa cum ar trebui. În plus, se pare ca ele nu sunt încă înţelese si luate în calcul de profesori atunci când îşi planifica activitatea pedagogica si evaluează la clasa nivelul de invatare al elevilor.

Recomandări

  • Dezvoltarea standardelor de invatare ale curriculumului în domeniile de baza, mai precis scris, citit  si matematica , pentru ca acestea sa  devina   nişte repere cheie în evaluarea de la clasa si cea externa, sprijinind alinierea la curriculum
  • Utilizarea evaluărilor naţionale de la clasele a II-a si a VI-a în  scopul consolidării standardelor de invatare. Evaluările naţionale vizează  competentele de baza ale noului curriculum. Raportarea  rezultatelor trebuie aliniata   la standardele de invatare astfel încât profesorii,  elevii   si părinţii sa înţeleagă clar măsura în care un elev stăpâneşte competentele de baza si orice eventuale dificultatea de invatare.
  • Stabilirea clara a organismului guvernamental responsabil de dezvoltarea continua a standardelor de invatare

Reducerea impactului negativ al examenelor naţionale asupra învatarii și evoluţiei elevilor

Cele doua examene naţionale organizate în România, în special examenul de la finalul clasei a VIII-a, comporta o mare miza pentru elevi, profesori  si  scoli. In România absenta unor masuri de reducere a impactului lor are consecinţe negative asupra învatarii, motivaţiei si evoluţiei elevilor. Pe termen mai lung ar trebui sa se ia în calcul folosirea evaluării din clasa a VIII-a în scopul monitorizării elevilor din diferite programe şcolare, ca parte a procesului de dezvoltare a unui  învamânt  secundar  mai cuprinzător.

Recomandări

  • Creşterea nivelului de calitate si echitate al evaluării din clasa a VIII-a, ca o prima prioritate. Ar trebui extinsa gama de competente si domenii testate pentru a realiza o evaluare mai ampla a nivelului de invatare al elevilor si pentru a încuraja învăţarea întregului curriculum. Reducerea ponderii notelor  şcolare în media generala  a claselor a VII-a  si a VIII- a va permite evitarea ataşării unei mize activităţii de la clasa si concentrarea eforturilor profesorilor si a elevilor mai mult asupra învatarii  si mai puţin asupra performantei în primii ani din învatamântul gimnazial. Acurateţea  si fiabilitatea notelor şcolare din clasele a VII-a ar trebui îmbunatatite printr-un proces de „moderare” în baza discuţiilor cu profesorii din scoli legate de activitatea standard a elevilor si punctarea corespunzătoare, precum si printr-un efort general de a creste competentele de evaluare ale profesorilor. Odată cu îmbunatairea acestui aspect, notele de la clasa vor putea reprezenta o pondere mai mare în media generala  a clasei a VIII-a.
  • Revizuirea parcursurilor şcolare si a certificării din învamântul secundar astfel încât toţi elevii sa beneficieze de şanse educaţionale egale pe  o  perioada a mai îndelungata si de recunoaşterea realizărilor lor. Aceasta ar trebui sa   implice o analiza critica a momentului si a modului în care elevii aleg sau sunt selectaţi în diferite programe de învamânt secundar, luând totodată în calcul posibilitatea eliminării evaluării din clasa a VIII-a ca mijloc de selecţie în învamântul liceal.

Dezvoltarea competențelor de evaluare ale cadrelor didactice

Personalul didactic joaca un rol fundamental în asigurarea unor examinări ce susţin procesul de invatare al elevilor. Aceasta înseamnă ca slabele competente de evaluare ale profesorilor români reprezint o bariera majora pentru îmbunatirea rezultatelor elevilor. Cadrele didactice din România trebuie sa înţeleagă  mai bine care sunt aşteptările de invatare naţionale, pentru a putea planifica eficient activitatea pedagogica, a evalua într-un mod unitar si corect nivelul de invatare al elevilor si a oferi elevilor feedback util care sa le permită sa progreseze. Evaluarea  la  clasa  se rezuma , în continuare, adesea la teste scrise sumative, recurgându-se rar la evaluarea formativa ce implica  feedback  prompt  si  personalizat. S-a constatat ca , dintre toate intervenţiile de politica educaţionala, evaluarea formativa are un impact extrem de pozitiv asupra performantelor elevilor.

Recomandări

  • Elaborarea unei declaraţii de politica naţionala cu  privire  la  valoarea evaluării formative si importanta ei pentru educaţia din România,  susţinuta  de  o strategie de promovare a acesteia. Aceasta ar putea fi completata de o campanie naţional de conştientizare, menita sa ajute cadrele  didactice  si  societatea  sa  aprecieze  pe  deplin importanta acesteia pentru invatare.
  • Asigurarea unei formari iniţiale si continue a cadrelor didactice care sa le ofere o baza mai solida în scopul evaluării  elevilor.
  • O mai mare utilizare a evaluărilor naţionale de la clasele a II-a si a VI-a în scopul dezvoltării competentelor de evaluare ale cadrelor didactice si creşterii calităţii feedback-ului.
  • Încurajarea şcolilor si a cadrelor didactice sa  pun  accent  pe  evaluarea formativa

Dezvoltarea capacitaţii de evaluare la nivel central

Cu resursele sale actuale, CNEE nu poate elabora evaluări si testări naţionale de înalta calitate si asigura dezvoltarea lor continua în concordanta cu standardele internaţionale.

Recomandări

  • Alocarea de resurse adecvate centrului CNEE. Creşterea resurselor CNEE pentru a putea investi în psihometricieni specializaţi în redactarea testelor moderne
  • Asigurarea ca CNEE deţine capacitatea analitica si expunerea internaţionala necesare realizării de îmbunatairii continue
  • Conferirea unei forte mai mari vocii CNEE ca un centru cu expertiza  tehnica în domeniul examinării, prin înfiinţarea unui consiliu de conducere. Acesta ar trebui sa aibă în componenta experţi  naţionali, inclusiv un reprezentant  al ISE,  pentru  a asigura coerenta si coordonarea politicii de evaluare a elevilor,  si  unul  sau  mai  mulţi  experţi internaţionali astfel încât activitatea CNEE sa  fie în pas cu evoluţiile mondiale.

Extras din Studiile OECD privind evaluarea si examinarea în domeniul educatiei – Romania 2017).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *