Evaluarea la clasele primare

Evaluarea este o componentă importantă a procesului educaţional. Prin intermediul evaluării, în funcţie de rezultatele obţinute, se determină măsura în care au fost atinse obiectivele stabilite. Scopul evaluării este perfecţionarea procesului educaţional.

Iata care sunt sugestiile metodologice privind evaluarea la clasele primare, sugestii din scrisorile metodologice pe care inspectoratele le transmit anual către școli.

Evaluarea are caracter permanent, rezultatele obținute de elevi constituind punctul de plecare în organizarea activității viitoare de predare-învățare, pentru optimizarea acestora. 

Procesul de evaluare va pune accent pe cunoaşterea experiențelor de învățare și a competenţelor dobândite de elevi în contexte nonformale sau informale. Monitorizarea progresului individual al elevilor se va face prin modalități eficiente şi relevante pentru cadrul didactic, elev şi părinți. Instrumentele specifice pentru monitorizarea progresului individual al elevilor vor fi elaborate în forma agreată de cadrul didactic.

Evaluarea va fi centrată pe următoarele aspecte:

• Se va realiza pe un fond afectiv pozitiv, fără a provoca elevului emoții negative, consolidându-se încrederea în sine şi dorința de a persevera.
• Obiectivul evaluării se referă la conduita elevului, acțiunile, produsele activității sale într-o situație concretă.
• Elevii se vor implica în procesul de autoevaluare, fiind încurajați să-şi analizeze și să-şi aprecieze propriile performante.
• Comparațiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actuale ale elevului; copiii nu vor fi comparati.

Evaluarea inițială

Rezultatele reprezintă informații utile pentru profesor, pentru a ști cum continuă procesul de formare. Informațiile obținute prin evaluarea inițială sunt valorificate în procesul de învățare care urmează, astfel încât fiecare copil să poată progresa. Aşadar, proiectarea activității viitoare se bazează pe rezultatele obținute de elevi la evaluarea inițială.

Calificativele obținute de elevi nu se consemnează în catalog, întrucât rolul evaluării inițiale este acela de a identifica problemele cu care se confruntă elevii, urmand ca învățătorul să găsească soluții adecvate pentru reglare, astfel încât să creeze condiţii pentru asigurarea parcursului şcolar de succes al fiecărui elev. Testarea inițială se desfăşoară la începutul anului şcolar, fiind precedată de două săptămâni de recapitulare.

Citiți aici mai multe despre notarea elevilor.

Evaluările inițiale devin reper pentru adaptarea procesului de învățare la particularitățile beneficiarului direct. Se vor analiza rezultatele şi se vor identifica problemele tipice şi modul de acțiune didactică necesar pentru a fi aplicat în noul an şcolar.

Evaluarea continuă (formativă)

Evaluarea formativă se raportează la competentele specifice prevăzute de programele şcolare și vizează reglarea disfuncționalităților identificate, astfel încât elevul să depăşească eventualele dificultăți și să rezolve problemele cu care se confruntă la un anumit moment. 

Reglarea este posibilă prin intervenții adecvate nevoilor reale ale elevului, prin abordarea diferențiată/ individualizată a învățării, prin schimbări de strategie didactică. Practica educaţională demonstrează că este nevoie de o alocare adecvată a timpului necesar pentru realizarea intervențiilor reglatoare solicitate de problemele identificate pe parcursul lecțiilor;

Evaluarea se realizează prin metode şi instrumente de evaluare tradiționale, precum şi alternative (observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea, proiectul, portofoliul etc.). Învățătorii aleg metodele si modalitățile de evaluare astfel încât evaluarea să aibă pentru elevi o funcție constructivă, de încurajare și să nu constituie un factor de inhibiție, refuz sau blocaj.

La clasa pregătitoare, evaluarea va avea un caracter calitativ şi se va realiza preponderent prin metode complementare; se pot utiliza şi probele orale, practice, scrise, dar vor avea o pondere mai mică în comparație cu cele complementare.  Se va iniția observarea sistematică a copiilor în timpul jocurilor derulate pentru cunoaşterea psihopedagogică.

Metode de evaluare

Chestionarea orală

Se efectuează sub formă de conversație, joc. Este o metodă de succes pentru studierea individualității elevului de vârstă şcolară mică şi a nivelului obținut în dezvoltarea sa. Ea permite învăţătorului să aprecieze: cum şi-au însuşit elevii anumite cunoștințe despre un anume fenomen, obiect; nivelul deprinderilor formate; capacitatea de a opera cu reprezentările formate şi informaţia însuşită; priceperea de a le aplica şi transpune în jocuri şi alte activități, etc.

Probele practice (jocuri, exerciții)

Oferă posibilitatea evaluării modului în care sunt aplicate cunoştinţele achiziționate. 

Observarea sistematică a comportamentului elevilor

Aceasta are un caracter permanent şi permite învățătorului să colecteze informații despre progresul fiecărui elev în parte, dar şi al clasei, în integralitate. Învățătorul poate urmări sistematic comportamentul elevului pe tot parcursul zilei.  Observarea sistematică a comportamentului copilului devine relevantă dacă:

• profesorul nu etichetează ori încadrează elevii în categorii; elevul nu trebuie să se simtă frustrat, nu trebuie să-şi formeze o imagine de sine negativă pentru că într-un anumit domeniu nu e la fel de bun ca alții;
• rezultatele evaluării se compară exclusiv cu performanțele copilului însuşi, cu succesele şi insuccesele proprii și acest aspect este bine să-l insuflăm şi părinților, să le explicăm de ce nu este corect si ce repercusiuni sunt asupra imaginii de sine a copilului când este comparat cu colegii din clasă sau chiar cu ceilalți frați:
• apreciază nivelul de dezvoltare, punctele forte, competentele elevilor de a se adapta solicitărilor de tip şcolar, cât şi zonele de vulnerabilitate şi de risc.

Portofoliile elevilor

Portofoliul este o colecție structurată sistematic, formată din produse ale activității de învățare ale elevului, care arată eforturile depuse de elev, progresul acestuia şi realizările sale în unul sau mai multe domenii. Acesta cuprinde:

• piese alese de elev;
• piese indicate de învățător:
• probe de evaluare aplicate de-a lungul unei perioade de timp; ;
• fişe de muncă independentă teme pentru acasă;
• reflecții ale elevului asupra propriei munci/ muncii în echipă; impresii pe parcursul realizării portofoliului şi la final;
• autoevaluarea prin calificativ acordat pentru întreg portofoliul etc.

Este necesară, de cele mai multe ori, o orientare exercitată cu tact, din partea profesorului. Profesorii vor sprijini elevii în construirea propriului portofoliu, pentru a-i ajuta să facă alegeri motivate pentru conținutul portofoliului. 

Aprecierea rezultatelor obtinute de elevi se efectuează în clasa pregătitoare prin calificative verbale (fără înregistrarea in caiete sau în catalog). Învăţătorul poate aprecia prestația elevilor prin expresii de tipul: mă încântă/bucură foarte mult!” sau sunt sigură că data viitoare vei reuşi mai bine!”, sunt mândru/ă de lucrarea ta!” etc. Utilizarea corectă a acestor calificative contribuie la cultivarea motivației elevilor faţă de învăţătură şi oferă unele repere de autoapreciere, autoevaluare. Pentru evaluarea portofoliului elevului se poate utiliza o grilă de evaluare care cuprinde criterii de evaluare stabiliți de cadrul didactic (evaluarea produsului şi a procesului).

Proiectul

Pentru învățarea bazată pe proiect se poate aborda o temă preferată de copii; se realizează preponderent în clasă, la diverse discipline, pe parcursul unei unități de învățare, nu pe durata unei lecții, în scopul evaluării de proces. Când se finalizează, proiectul se prezintă şi se face evaluarea prezentării și evaluarea produsului obținut.

Proiectele se fac la școală, nu într-o lecție, ci pe parcursul unității de învăţare.

Părți dintr-un proiect se pot face acasă numai dacă elevii au achizițiile necesare și după ce mai multe proiecte s-au derulat în clasă.

Proiectul să fie demarat astfel încât să poată fi definitivat până la finalizarea unității de învăţare;

Proiectele individuale sau de grup să respecte posibilitățile elevilor și să nu constituie o povară pentru familie, să se realizeze preponderent la școală.

Evaluarea prin proiect vizează:

• operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învățare; competentele de comunicare atât în perioada elaborării proiectului, cât şi la
• calitatea muncii (inovația și imaginația, judecata etc.);
• reflecţia (capacitatea de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare);
• prezentarea acestuia;
• produsul proiectului. 

Evaluarea la clasa pregătitoare

La clasa pregătitoare nu se acordă calificative! În catalog se consemnează doar absentele.

Evaluarea inițială nu se face prin probe scrise. Se realizează preponderent prin metode complementare (observarea, analiza produselor activității elevilor), folosind contexte variate: jocuri, activități practice, activități colective în sala de clasă, în curtea şcolii, în excursii, fără ca elevii să îşi dea seama că sunt evaluati/observați. 

Rezultatele reprezintă informații doar pentru profesor, pentru a ști de unde începe şi cum continuă procesul de formare. Informațiile obținute prin evaluarea inițială sunt valorificate în procesul de învățare care urmează, astfel încât fiecare copil să poată progresa. 

Evaluarea continuă (formativă) va avea un caracter calitativ şi se va realiza preponderent prin metode complementare; se pot utiliza şi probele orale, practice, scrise, dar vor avea o pondere mai mică în comparație cu cele complementare.

Evaluarea la clasele I-IV

Nu se evaluează prin calificative disciplinele sau cursurile opționalele din aria curriculară Consiliere şi orientare. Exemple: Disciplina Dezvoltare personală (CP-1-II), Cursul optional Educație pentru sănătate. 

Optionalele din aria curriculară Consiliere şi orientare se trec în catalog pentru înregistrarea absențelor, precum şi în registrul matricol, unde rubricile rămân libere. Evaluarea se face predominant prin metode complementare (observarea sistematică, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Pe baza informațiilor obținute în procesul evaluarii se face reglarea, deci evaluarea formativă are un rol foarte important şi în cazul acestor discipline.

La finele claselor I-IV, elevii NU VOR FI IERARHIZAȚI, nu se acordă premiul I, al II- lea etc., ci diplome pentru rezultatele obținute la învăţătură şi disciplină.

La sfârşitul clasei pregătitoare și al clasei I elevii nu pot fi lăsați repetenți.

Elevii declarați amânaţi din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi, la cerere, în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.

Elevii care, pe parcursul anului şcolar, au manifestat dificultăți de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învățare, rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţător împreună cu un specialist de la centrul județean de resurse şi asistență educațională. (Rofuip – art 120,121 din OME nr. 4183/2022).