Evaluarea personalului didactic se refera la modul în care sunt evaluate cadrele didactice si primesc feedback referitor la performantele lor. Evaluările bine structurate pot contribui la îmbunatirea activităţii didactice, care poate creste rezultatele elevilor. Astfel de procese combina diferite tipuri de evaluare si se bazează pe mai multe surse de informaţii pentru a ajuta cadrele didactice sa se dezvolte din punct de vedere profesional si le responsabilizeze în activitatea lor.

Deşi România foloseşte diferite metode de evaluare nu aplica evaluarea personalului didactic ca un instrument de dezvoltare. Procesele de evaluare sunt sumative si au consecinţe majore asupra remunerării si carierei profesorilor. Aceasta poate influenta negativ practicile didactice si chiar inhiba capacitatea evaluării de a îmbunaţi rezultatele elevilor. Crearea unor evaluări focalizate mai mult pe practici formative, cum ar fi dialog profesional si feedback, pe  observaţii  la  clasa si  performantele  propriu-zise  si  mai  puţin  pe  testarea cunoştinţelor teoretice prin examene va permite ameliorarea practicilor didactice  si, în final, a procesului de învatare a elevilor din România.

Aspect - Elaborarea unor standarde didactice profesionale comune

România nu deţine standarde didactice profesionale care sa definească la nivel naţional ce ar trebui sa ştie  si sa  poată  face cadrele didactice. Prin urmare, fiecare proces de evaluare a personalului didactic foloseşte criterii diferite de evaluare si recurge în mare parte la alte materiale evaluative, precum fisa postului si teste,  care  nu  pot  evalua  întregul  set  de cunoştinţe, abilitaţi si aptitudini  importante  pentru  o  activitate  didactica  eficienta. Standardele ar clarifica diferitele dimensiuni ale unui act pedagogic de calitate. În România, acestea ar permite orientarea evaluărilor si a tuturor politicilor didactice spre competente esenţiale predării eficiente si implementării noului curriculum. Ar permite, în special, crearea unor evaluări mai complete, bazate pe performante, si reducerea dependentei de examene profesorale în diferitele etape ale carierei didactice.

Recomandări
  • Elaborarea unor standarde didactice naţionale care sa definească actul pedagogic de calitate în România si sa ghideze  criteriile  in  procesele  de  evaluare, precum si alte aspecte de politica didactica, cum ar fi formarea iniţiala si dezvoltarea profesionala a profesorilor. Standardele didactice ar trebui aliniate la standardele de invatare consolidate, care stabilesc obiective naţionale de invatare, astfel încât evaluările sa ajute cadrele didactice sa îşi dezvolte competentele pedagogice care vor permite atingerea obiectivelor naţionale de învatare.
  • Înfiinţarea unui forum consultativ care sa implice toţi  actorii  relevanţi pentru a ajunge la un acord cu privire la elaborarea standardelor didactice. Discuţiile din cadrul forumului ar putea fi moderate de către o persoana neutra si orientate către un acord la nivel înalt, încurajând astfel o dezbatere despre tipurile de competente si atributele pe care ar trebui sa  le dezvolte profesorii români.
  • Luarea în calcul a posibilităţii înfiinţării unui organism profesional de autoreglementare didactic, care sa răspundă de promovarea  si  menţinerea standardelor didactice si care ar contribui la dezvoltarea identitatii profesionale a cadrelor didactice. În timp, pe măsura ce îşi consolidează poziţia, acest organism ar putea juca un rol mai direct în conturarea politicii didactice  si a condiţiilor de certificare.

Aspect - Axarea evaluării periodice a personalului didactic pe dezvoltare, pentru a susţine îmbunatatirea procesului de predare

În România, rolul de dezvoltare asociat evaluării periodice a personalului didactic este la ora actuala slab conturat. Metodologia nu include observaţii la clasa sau feedback formativ prompt, esenţiale pentru dezvoltarea cadrelor didactice. În România, evaluarea periodica are si un impact major, precum acordarea de prime salariale si evoluţia în cariera , ceea ce pune presiune asupra profesorilor sa îşi demonstreze realizările, fara  a trata evaluarea ca o oportunitate de învatare. Rolul de dezvoltare ataşat evaluării este subminat si de implicarea consiliului şcolar ca organism evaluator, având în vedere ca o parte dintre membrii acestuia vin din afara scolii si nu deţin experienţa educaţionala, de lipsa oportunităţilor realizării unei evaluări unu la unu si de rolul redus al directorului.

Recomandări
  • Eliminarea impactului major al evaluării periodice, care îi limitează rolul de dezvoltare. Rezultatele evaluării periodice nu ar trebui folosite pentru acordarea de prime salariale, iar eligibilitatea pentru promovarea în cariera ar trebui sa se bazeze pe un prag minim, nu sa ceara profesorilor sa obtina cel mai bun punctaj la evaluările periodice. Aceste modificări ar trebui realizate în cadrul unei reforme mai ample a evaluării în scopul evoluţiei în cariera. Pentru cadrele didactice care nu căuta sa promoveze, evaluarea periodica centrata pe dezvoltare ar putea fi echilibrata printr-o evaluare periodic externa în scopul recertificarii, care sa vizeze asigurarea calităţii si responsabilizarea profesorilor.
  • Realizarea evaluărilor periodice de către evaluatori familiarizaţi cu activitatea la clasa a profesorilor si care deţin experienţa necesara pentru  a oferi feedback de calitate. Directorii si evaluatorii din cadrul scolii sunt cei care ar trebui sa realizeze evaluările periodice deoarece cunosc profesorii si activitatea lor la clasa . Evaluarea ar trebui sa se focalizeze pe observaţii la clasa si dialog profesional pentru a identifica si a răspunde nevoilor de dezvoltare ale cadrelor didactice.
  • Conectarea evaluării periodice la dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice. Adăugarea unor planuri de învatare profesionala la metodologia de evaluare periodica, care sa încurajeze profesorii sa îşi identifice nevoile de învatare împreuna cu evaluatorii lor. În aceste planuri, cadrele didactice ar putea descrie câteva tehnici pe care le-ar putea folosi pentru a creste nivelul de implicare si învatare al elevilor, dar  si activităţile de învatare profesionala  care îi vor ajuta sa  fac  acele  schimbări.  Acordarea  mai  multor oportunitati de învatare informala prin colaborare în cadrul unitailor de învatamânt si prin intermediul reţelelor colegiale va reprezenta un sprijin important în procesul de formare continua .
  • Stabilirea unui răspuns standard în cazul performantelor slabe. Lipsa actuala a unui răspuns standard în cazul unui rezultat nesatisfăcător la evaluarea periodica împiedica eliminarea deficientelor de la nivelul activităţii didactice. România ar trebui sa stabilească  un răspuns imparţial si etapizat referitor la performantele slabe, care ar putea include elaborarea unui plan de remediere, evaluări suplimentare si, în final, concedierea în cazul în care nu se ameliorează  performantele.

Aspect - Îmbunatirea evaluării din perioada de stagiatura si a celei iniţiale a cadrelor didactice

Evaluarea de la debutul carierei unui profesor veghează asupra  calităţii  profesiei, oferind totodată  noilor cadre didactice feedback-ul si îndrumarea de care au nevoie pentru a se dezvolta în primii ani în care profesează . Totuşi, în România, evaluarea iniţiala a noilor cadre didactice, la baza căreia stau inspecţia realizata de inspectorii ISJ si promovarea unui examen scris, definitivatul, nu pare sa îndeplinească într-un mod eficient niciuna dintre aceste funcţii. Inspectorii ISJ nu sunt pregătiţi corespunzător pentru a efectua inspecţiile din perioada de stagiatura, prin urmare profesorii nu se bucura întotdeauna de feedback util si constructiv. Definitivatul deţine o pondere importanta în procesul de evaluare, deşi nu evaluează neapărat într-un mod semnificativ competentele didactice precum cele necesare implementării noului curriculum. Evaluarea cadrelor didactice debutante reprezintă un aspect critic în România deoarece condiţiile de admitere în programul de formare iniţial a cadrelor didactice sunt limitate, iar pregătirea urmata  pentru a deveni profesor este una minima.

Recomandări
  • Crearea unui corp de profesori cu experienţa, care sa se ocupe de inspecţia cadrelor didactice debutante în vederea definitivării în învatamânt a acestora, focalizând inspecţia pe practica de la clasa. Profesorii experimentaţi ar veni cu expertiza si cunoştinţe pedagogice importante, oferind noilor cadre didactice feedback util,  esenţial pentru dezvoltarea lor profesional la început de cariera. De asemenea, ar conferi inspecţiei independenta si consistenta pe care ISJ-urile nu le pot oferi si ar rezolva conflictul legat de atribuţiile inspectorilor ISJ, permiţându-le acestora din urma sa se  concentreze  asupra acordării de sprijin şcolilor, aşa cum recomanda analiza de fata.
  • Revizuirea definitivatului în sensul evaluării competentelor didactice necesare implementării noului curriculum si eventuala reducere a ponderii sale în procesul de evaluare. Noile standarde didactice ar trebui sa ghideze procesul de revizuire a examenului de definitivat pentru a asigura ca acesta evaluează competentele de care au nevoie cadrele didactice la clasa. România poate avea în vedere  si adăugarea unor întrebări deschise mai practice în cadrul examenului, astfel încât sa măsoare mai eficient competentele profesorilor. Pe viitor, România ar putea reduce ponderea examenului în schimbul unei metode mai eficiente de măsurare a competentelor cadrelor didactice, cum ar fi inspecţia la clasa a noilor profesori, bazata pe performante.
  • Susţinerea mai ampla a noilor cadre didactice în scopul dezvoltării lor profesionale. Toate cadrele didactice debutante ar trebui sa aibă un mentor, sa fie monitorizate  îndeaproape  si sa  primească feedback  periodic  pentru a-si dezvolta competentele didactice. Actualul portofoliu didactic ar trebui transformat într-un instrument formativ, care sa  includă  date reale privind activitatea desfăşurata de noii profesori cu elevii lor, sa  fie discutat cu directorii  si mentorii lor si sa  încurajeze autoreflectia.
  • Îmbunatirea formarii iniţiale a cadrelor didactice astfel încât profesorii debutanţi sa fie pregătiţi corespunzător pentru actul pedagogic.  Ridicarea stachetei pentru admiterea în programele de formare iniţiala a cadrelor didactice, prin selectarea candidaţilor ce deţin abilitatile necesare si o motivatie puternic de a preda. Asigurarea unor programe care pregătesc profesorii în baza noului curriculum centrat pe elev si le oferă suficienta pregătire practica în domeniul predării si  evaluării  elevilor.  Introducerea progresiva a noului program de masterat didactic, asigurându-se ca instituţiile sunt capabile sa îndeplinească cerinţele de calitate ale acestuia si ca se evaluează  impactul sau asupra pregătirii cadrelor didactice înainte de a-l face obligatoriu.

Aspect - Recompensarea si stimularea cadrelor didactice pentru dezvoltarea nivelului lor de competenta

În România, parcursul profesional al cadrelor didactice nu este însoţit de noi roluri si responsabilitati asociate competentelor mai ridicate. Aceasta împiedica folosirea strategica a parcursului profesional pentru a motiva cadrele didactice sa se dezvolte si a asigura ca profesorii experimentaţi  si competenţi împartasesc din experienţa lor în cadrul propriilor scoli, dar si altor unitati şcolare. Gradaţia de merit, ce recompensează cadrele didactice cu o prima salariala, risca sa promoveze mai degrabă competiţia decât colaborarea între profesori si poate dezavantaja cadrele didactice care lucrează în contexte şcolare dificile. Deşi criteriile de evaluare au suferit recent modificări pozitive, în sensul recunoaşterii activităţii cadrelor didactice cu elevii care întâmpin dificultati, procesul recompensează în continuare profesorii ce au elevi care obţin punctaje mari la evaluări. Aceasta risca sa influenţeze practica didactica, concentrând atenţia cadrelor didactice asupra pregătirii elevilor pentru testele si competiţiile şcolare si asupra elevilor cu rezultate foarte bune.

Recomandări
  • Revizuirea parcursului profesional al cadrelor didactice astfel încât acestea sa fie motivate sa îşi dezvolte competentele si preia noi roluri si responsabilitati pe parcursul carierei lor. Noul parcurs profesional ar trebui sa se ghideze după standardele didactice aferente diferitelor etape ale carierei de profesor (de exemplu, de la profesor debutant la profesor expert), fiecare etapa fiind însoţita de noi responsabilitati. Ar trebui definite si noi trepte salariale care sa reflecte diferitele etape si responsabilitati ale carierei.
  • Revizuirea evaluării realizate în scopul evoluţiei în cariera astfel  încât aceasta sa vizeze mai degrabă măsurarea efectiva a activităţii didactice decât examene si condiţii academice. Fundamentarea evaluării realizate în scopul evoluţiei în cariera pe măsurarea efectiva a competentei cadrelor didactice, inclusiv prin observaţii la clasa si integrarea informaţiilor primite de la evaluatorii din cadrul scolii care se ocupa de procesul de evaluare periodica. Folosirea aceluiaşi corp de profesori experimentaţi care vor evalua noile cadre didactice pentru realizarea evaluării în scopul evoluţiei în cariera.
  • Revizuirea si eventuala eliminare a gradaţiei de merit, care nu măsoară activitatea didactica într-un mod imparţial si echitabil. În schimb, ar trebui creat un nou parcurs  profesional  pentru  personalul  didactic,  care sa recunoască si sa recompenseze profesorii pe măsura ce se dezvolta profesional si îşi asuma noi roluri si responsabilitati, oferindu-le o remuneraţie mai mare. România ar trebui sa aibă în vedere si creşterea salariilor profesorilor pentru a atrage candidaţi competenţi spre aceasta profesie si a asigura cadrelor didactice o remunerare suficienta
Cititi si despre evaluarea elevilor
Cititi si despre evaluarea unitatilor de invatamant
(Extras din Studiile OCDE privind evaluarea si examinarea în domeniul educatiei - Romania 2017)

 

 

Poate te mai intereseaza si

Ce este PISA? Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor OECD / PISA este o evaluare standardizată internaţional, cu scopul de a măsura cât de bine sunt p...
Timpul total de instruire in Europa, in invatamantul obligatoriu 2017/2018 Timpul de instruire reprezintă durata pe parcursul căreia o școală publică trebuie să asigure instruirea elevilor la toate disciplinele integrate în c...
Cum vede Comisia Europeană şcoala din România – Monitorul educatiei 2017... Comisia Europeană a făcut publice statistici oficiale, care dau dimensiunea reală a sistemului de educatie românesc. ”Monitorul educației și formării”...
Sharing is caring

1 thought on “Evaluarea profesorilor – Studii OCDE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *