În condiţiile transformărilor continue din sistemul de învăţământ din ţara noastră, se pune problema efectului pe care modul de desfăşurare a procesului instructiv-educativ îl are asupra noilor generaţii.

Suprasolicitarea elevilor este o problemă a timpului ocupat de activităţile obligatorii ce se amplifică prin modul şi gradul de solicitare a elevului la îndeplinirea sarcinilor şcolare.

Timpul şcolar (analog timpului profesional al adulţilor) cuprinde

  • programul şcolar propriu-zis – orele de curs şi pauzele dintre acestea
  • timpul afectat pregătirii temelor si pregătirii suplimentar
  • activităţi extraşcolare

Orarul scolar

Elevii claselor a IV-a din lotul studiat au în orarul şcolar un număr variabil de ore între 21 şi 23 de ore săptămânal cu predominenţa programului de 23 de ore şi 4-5 ore pe zi.

  • 95% au programul şcolar dimineaţa de la ora 8-12/13;
  • 5% au program de la ora 12-17. Pentru aceste clase programul şcolar include perioada de randament minim din zi şi nu se respectă curba fiziologică a capacităţii de muncă a şcolarilor.

De remarcat şi structura necorespunzătoare a orarelor şcolare, fără respectarea curbei de efort zilnice şi săptămânale.

Astfel, zilele în care elevii au 5 ore sunt la început şi la sfârşit de săptămână atunci când solicitările şcolare ar trebui să fie mai mici.

În alcătuirea orarului şcolar sunt frecvent câte două ore de “Română” fie la început, fie la sfârşit de program şcolar. Nu se respectă alternarea tipului de disciplină şcolară pentru stimularea capacităţii de atenţie.

De asemenea, ora de educaţie fizică nu trebuie să fie prima sau ultima în orar şi acest lucru se întâmplă în majoritatea cazurilor.

Durata temelor

Durata pregătirii lecţiilor este strâns dependentă de numărul de lecţii în orarul zilnic, de gradul de dificultate al temelor şi de stilul de lucru al elevilor.

Durata pregătirii însumată la timpul de lucru în şcoală nu ar trebui să depăşească 6-7 ore pentru a nu ajunge sau chiar depăşi normele de activitate zilnică ale adultului.

La lotul studiat se constată la

  • 48% dintre elevi un timp mediu alocat studiului individual de 2 ore
  • 26% dintre elevi alocă 1 oră pregătirii temelor
  • 24% au nevoie de 3-4 ore zilnic

Timp mediu alocat studiului individual

27%
Timp mediu 1 ora
49%
Timp mediu 2 ore
24%
Timp mediu 3-4 ore

Un procent mare(72%) din elevi învaţă sâmbăta şi duminica un număr variabil de ore

  • 1 oră (25%)
  • 2 ore (27%)
  • 3-4 ore (20%). La aceştia durata activităţii zilnice comparativ cu normele fiziologice optimale este mai crescută cu 1-2 ore.

Un alt factor de supraîncărcare sunt orele suplimentare tip meditaţii pe care 45% dintre elevi le au.

Timpul liber

Valoarea mare a timpului şcolar pentru toţi subiecţii studiaţi reduce din valoarea timpului liber pentru odihnă activă şi somn.

Timpul pentru somnul de noapte se constată că este scurtat, astfel ca

  • 78% dintre elevi dorm 8-9 ore
  • 12% dorm peste 10 ore
  • 10% dorm 7 ore sau mai puţin. La această grupă de vârstă nevoile sunt de 10-11 ore de somn.

Timp mediu pentru somnul de noapte

10%
7 ore sau mai putin
78%
8-9 ore
12%
10 ore

La aceasta grupa de varsta nevoile sunt de 10-11 ore de somn

Reducerea timpului de somn împiedică fenomenele de refacere fiziologică după efort a elevilor şi poate determina cumularea fenomenelor de oboseală fiziologică, reducerea capacităţii de lucru şi suprasolicitarea nervoasă.

La elevii de această vârstă se vede preocuparea părinţilor pentru ocuparea timpului liber al copiilor cu activităţi benefice stării de sănătate.

Referitor la modul de petrecere a timpului liber se remarcă în lotul studiat practicarea sportului pe primul loc, joaca alături de prieteni, apoi vizionări TV şi jocuri pe calculator.

Caracterizarea stării de sănătate a elevilor din clasele a IV-a prin metoda autoevaluării pe bază de chestionar – principalelor simptome resimţite de elevi

39%
Fete – tulburari de atentie
61%
Baieti- tulburari de atentie
62%
Fete – Cefalee persistenta tot timpul zilei
38%
Baieti – Cefalee persistenta tot timpul zilei

Concluzii

În concluzie, elevii conştientizează simptomele ce arată tulburări de sănătate ca expresie a disfuncţiilor ergonomice ce necesită a fi corectate prin măsuri profilactice adecvate:

  • orare defectuos întocmite, instabile, fără respectarea curbelor de efort zilnic şi săptămânal şi a normelor de igienă şi ergonomie şcolară: plasarea obiectelor în programul zilnic fără a se ţine seama de gradul relativ de dificultate a disciplinelor şi de alternanţa materiilor cu specific umanist cu cele de real.
  • forme deficitare de organizare a meditaţiilor şi consultaţiilor;
  • supraîncarcărea cu activităţi extraşcolare;
  • durata redusă a orelor de curs si a pauzelor dintre ore;
  • nivel de aspiraţii şi solicitare exagerate din partea unor familii în raport cu vârsta şi interesele copiilor (limbi străine, balet, studierea la un instrument muzical, sport de performanţă etc., de multe ori cumulate);
  • supraîncărcarea copiilor cu activităţi extraşcolare sau cu teme suplimentare.

Este în mare măsura rolul şcolii şi al familiei să anuleze sau măcar să atenueze influenţa factorilor negativi prezentaţi mai sus.

Studiul bugetului de timp evidenţiază manifestarea fenomenului de supraîncărcare a elevilor cu sarcini şcolare, atât din partea cadrelor didactice, cât şi din partea părinţilor, acţionând negativ asupra conţinutului şi duratei timpului extraşcolar şi mai ales liber.

RECOMANDĂRI

  • respectarea unui regim raţional de muncă şi odihnă;
  • respectarea unui program de somn adecvat particularităţilor de vârstă ale elevilor;
  • respectarea ritmurilor biologice ale copiilor în cele 24 de ore ale unei zile (a variaţieicurbei randamentului zilnic);
  • respectarea unui raport adecvat între învăţătură şi odihnă;
  • încărcarea corespunzătoare cu activităţi, ţinându-se seama de durata şi gradul de dificultate ale acestora, de capacităţile intelectuale şi fizice ale elevilor, de vârstă şi starea sănătăţii lor;
  • satisfacerea suficientă a nevoii de mişcare a copiilor;
  • reducerea temelor pentru acasă (atât din partea cadrelor didactice cât şi a părinţilor);

Problema majoră nu e de a depista oboseala din viaţa şcolarului, ci de a asigura copilului sau adolescentului în creştere condiţii de activitate care nu riscă să lezeze iremediabil echilibrul fizic şi intelectual. Oboseala poate fi evitată printr-o igienă sănătoasă a vieţii care va ţine cont de varietatea exigenţelor exterioare dar şi de resursele sau potenţialul reactiv al individului pe care acesta va trebui să îl mobilizeze pentru a răspunde cerinţelor unei situaţii. Este de dorit să prevenim oboseala decât să o tratăm. A trata oboseala înseamnă a recunoaşte erorile ce puteau fi evitate.

PROPUNERI

  • Cursuri de pregătire continuă a cadrelor didactice: reactualizarea cunoştinţelor legate de normele igienice ale activităţii elevilor corespunzătoare organismului aflat în creştere şi dezvoltare, şi tehnici moderne de predare.
  • Pentru evitarea acestui fenomen propunem revizuirea programei şcolare şi a manualelor la anumite discipline cu un conţinut dens, îmbunătăţirea modului de întocmire a orarelor şcolare şi oferirea pentru elevi a unor modele de organizare a timpului afectat activităţilor precum şi a timpului lor liber : punerea la dispoziţia elevilor a unor metode şi tehnici de învăţare eficiente.

Studiul s-a realizat de catre Institutul Național de Sănătate Publică si Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate la elevii în vârstă de 10-11 ani (clasa a-IV-a) si a fost efectuat în anul 2013. Lotul de cercetare a cuprins un număr de 528 de elevi (304 fete, 224 baieţi) din 4 judeţe si Municipiul Bucureşti.

Raportul integral poate fi gasit aici
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *