You are currently viewing Factori de risc în activitatea şcolară

Factori de risc în activitatea şcolară

Începutul vietii scolare aduce schimbări profunde în activitatea zilnică a copilului. Copilul intră într-o colectivitate care are reguli, un regim dirijat de activitate, cu program de muncă, cu cerinte sporite si cu efort mai mare.

Activitatea zilnică a elevilor trebuie astfel organizată încât starea de sănătate a acestora să nu fie prejudiciată ci, dimpotrivă, promovată. De aceea, în stabilirea programului trebuie să se aibă în vedere anumite cerinte fiziologice si igienice. 

Capacitatea de lucru: curba fiziologică zilnică, săptămânala, anuală

În cursul unei zile, capacitatea de efort si randamentul activitătii depuse nu evoluează paralel cu durata ei ci descriu o linie ondulată (numită curba de randament): astfel, se înregistrează valori mijlocii ale randamentului în jurul orei 8 dimineata si un nivel maxim între 9 si 11. Curba începe să scadă atingând o depresiune în jurul intervalului13-14 apoi creste usor, din nou, spre orele 15-17, dar fără să atingă nivelul maxim de dimineată. După ora 19 randamentul scolar începe să scadă în mod evident.

În timpul unei săptămâni, capacitatea de lucru, si deci randamentul elevilor variază astfel: lunea capacitatea este mai redusă, dar creste destul de mult martea si miercurea; joia poate apare o diminuare a capacitătii de lucru, cu tendinta de a atinge valorile de luni: vinerea capacitatea de lucru este mult scăzută, frecventa elevilor obositi ajunge la valorile cele mai ridicate din cursul unei săptămâni de muncă.

În cursul anului scolar apar, de asemenea, modificări importante ale capacitătii de lucru. Aceasta este mai scăzută la sfârsitul semestrelor, după lucrări de evaluare, după lucrări de control si examane si bineînteles la sfârsitul anului scolar.

Pentru a se realiza un randament scolar maxim, dar care să nu dăuneze sănătătii tinerilor, programul lor scolar si de timp liber trebuie să evolueze concordant cu „stadiul” în care se găseste organismul. Aceasta înseamnă că perioada activitătilor trebuie să coincidă cu stadiul de refacere, de maximă formă a organismului, iar etapele de repaus să fie stabilite atunci când, datorită oboselii, este nevoie de refacerea fortelor.

Factorii care influentează capacitatea de lucru a elevilor

Vârsta

La aceeasi intensitate si durată a efortului fizic si intelectual, modificările fiziologice cu scăderea capacitătii de adaptare sunt mai intense la scolarii mici si la adolescentii de vârstă mică.

La vârste mari, capacitatea de efort este crescută deoarece:

  • există o mai bună coordonare a functiilor vitale implicate în efort (cresc posibilitătile adaptative ale sistemului nervos, creste forta musculară, se dezvoltă capacitatea functională a cordului, a plămânilor, creste volumul sanguin, creste hemoglobina);
  • se perfectionează procesele de elaborare si de fixare a unor stereotipuri dinamice, deosebit de importante în procesele de învătare.

Posibilitătile de efort maxime sunt atinse odată cu terminarea cresterii, în jurul vârstei de 22-24 ani la băieti si 20 ani la fete.

Sexul

Capacitatea de lucru este diferită la cele două sexe. Astfel, fetele au o fortă musculară mai redusă decât a băietilor începând de la 8-10 ani si această diferentă se accentuează după pubertate. Aceste fenomene apar deoarece:

  • fetele au masă musculară mai redusă;
  • structura si fiziologia fibrei musculare este diferită la cele două sexe;
  • fetele au membre mai scurte, cu tesut adipos mai bogat;
  • la fete, mai ales după pubertate, capacitatea de efort a sistemului cardio-vascular, respirator, volumul total sanguin, hemoglobina sunt mai reduse ca la băieti.

În schimb, fetele au posibilităti mai bune pentru: efectuarea unor activităti de finete motorie, rezistentă la monotonie, precizie si rapiditate în operatie, manifestări verbale, observatie rapidă, memorie imediată, rapiditate a scrierii.

Dezvoltarea fizică

Înăltimea si greutatea influentează în mare măsură activitatea fizică. Efortul dozat în functie de dezvoltarea staturo-ponderală a copiilor permite o mai bună adaptare a organismului la solicitare. Dezvoltarea fizică a adolescentilor care lucrează în scolile profesionale trebuie luată în considerare având în vedere efortul necesar pentru desfăsurarea unei anumite activităti. Neconcordanta dintre înăltimea meselor de lucru, mărimea si greutatea utilajelor si parametrii fizici ai elevilor determină o adaptare dificilă a acestora la efortul fizic cu scăderea randamentului în muncă, reactii cardio-vasculare mai intense si consum mai mare de oxigen. De asemenea, trebuie să se tină seama si de diferentele de dezvoltare corporală dintre fete si băieti.

Starea de sănătate

În perioada de incubatie, de stare sau de convalescentă a diverselor boli infectioase (de exemplu gripă, guturai, hepatită virală etc), în cazul unor boli cronice ca tuberculoza, astmul bronsic, boli endocrine, scade mult capacitatea de muncă fizică si intelectuală; de asemenea, s-a constatat că tulburările de nutritie prin carente alimentare (în special proteinice si vitaminice), ca si obezitatea reduc capacitatea organismului tânăr de adaptare la efortul intelectual si fizic.

Starea emotională, afectivă (tristetea, teama, nelinistea, constrângerea, dezinteresul) sunt stări psihice care pot reduce substantial capacitatea de lucru a copiilor si adolescentilor.

Conditiile de lucru necorespunzătoare ca: disconfortul termic, praful, fumul sau alti poluanti chimici, zgomotul, iluminatul insuficient influenteză negativ randamentul în lucru la scolari.

Orarul scolar

Pentru organizarea orarului scolar trebuie respectate anumite principii psiho-pedagogice si medicale (fiziologice si igienice). În primul rând este necesar să se tină seama de curbele fiziologice zilnice, săptămânale si anuale ale capacitătii de lucru a elevilor.

Pe lângă alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus în concordantă cu etapele fiziologice de acumulare si cedare de energie, prevenirea oboselii precoce poate fi asigurată si prin schimbarea formelor si continutului activitătii scolare (predominant intelectuală sau fizică, statică sau dinamică etc).

Materiile care implică solicitarea mai intensă a proceselor psihice (atentia, memoria, gândirea etc), acelea care operează mai ales cu notiuni abstracte, obosesc elevii mai intens si mai rapid; de aceea este recomandabil ca aceste materii să fie plasate atât în timpul zilei cât si în timpul săptămânii, în perioadele de randament maxim ( în a doua sau a treia oră în cursul unei zile si martea si miercurea în cursul unei săptămâni). În prima si în ultima zi a săptămânii scolare nu se vor amplasa mai mult de 2 obiecte de studiu considerate ca foarte dificile; aceste obiecte sunt:

  • la ciclul primar – comunicarea, matematica, eventual limbile străine
  • la ciclul secundar ( gimnazial, liceeal si profesional) – matematica, fizica, chimia, latina, logica, informatica si unele discipline de specialitate (în licee neteoretice si scoli profesionale).

În prima si în ultima zi a săptămânii scolare nu se vor amplasa cele mai multe ore în orar, ci acestea se vor situa martea, miercurea sau joia.

În întocmirea orarului este recomandabil să nu fie asezate prea aproape (una după alta) a materiile care solicită la fel de mult acelasi efort (se alternează studiul limbilor străine cu biologia sau geografia de exemplu).

Se va evita amplasarea de două ore sau mai multe consecutive ale aceluiasi obiect de studiu, deoarece prin monotonia pe care o poate genera, favorizează instalarea oboselii intelectuale.

Pentru a nu se suprasolicita prea mult ochii, orele de desen de după amiază se recomandă să fie plasate în orele cu un iluminat natural satisfăcător (pentru că iluminatul artificial poate fi sub normale igienice în multe săli de clasă).

Orele de educatie fizică au menirea de a fi un factor de înviorare a organismului scolarilor după o perioadă statică de concentrare intelectuală. De aceea, educatia fizică nu se amplasează la prima oră de curs, deoarece elevii nu sunt pregătiti să-si înceapă ziua cu un asemenea efort fizic, dar nu se va amplasa nici ca ultima oră de curs, deoarece efectul de înviorare se pierde, elevii urmând să plece acasă. Ar fi recomandat ca educatia fizică să nu fie în orar în prima si în ultima zi a săptămânii de scoală si nici în două zile consecutiv.

Atunci când sunt doar 2 teze, este recomandabil să fie planificate una pe săptămână, iar dacă sunt mai multe, ele vor fi cel mult două pe săptămână cu o zi pauză intre ele. Nu este indicat ca tezele să se dea în prima si în ultima zi din săptămână.

Durata activitătii în clasă

Lungimea lectiilor este recomandat să nu depăsească 30 minute pentru clasele I-II si 40-50 minute la clasele mai mari.

Cercetări  psihofiziologice de la noi din tară au arătat că după 4 ore de activitate la scolarii din clasele I-IV si de 5 ore pentru elevii din clasele V-XII, scade intens capacitatea de lucru. De aceea, se apreciază că orarele claselor II-IV nu trebuie să depăsescă 24 ore / săptămână si 4 ore/ zi, iar la clasa I  orarul ar trebui încă redus, la 18-20 ore / săptămână, adică 3-4 ore/zi.

La clasele V-VIII se poate accepta un număr de 25-28 ore săptămânal( 4-5 ore/zi), iar la clasele IX-XII, se vor programa maxim 30 ore / săptămână (5 ore/ zi).

Durata pregătirii temelor pentru acasă

Durata pregătirii lectiilor acasă este strâns dependentă de numărul de lectii din orarul zilnic, fapt care determină si volumul temelor pentru acasă. Durata pregătirii temelor depinde si de gradul de dificultate al acestora.

În general, durata pregătirii temelor adăugată timpului de lucru la scoală nu ar trebui să depăsească 5-7 ore zilnic. Cadrele didactice ar trebui să acorde importantă repartizării echilibrate pe materii si zile de lucru a temelor, în asa fel încât efectuarea lor să nu depăsească în nicio zi 1-2 ore. Citește aici mai multe despre ordinul privind temele pentru acasă.

Programele de învătământ ar trebui astfel organizate ca volum de cunostinte încât să permită respectarea normelor fiziologice pentru activitatea în clasă si pentru pregătirea lectiilor acasă.

Odihna si somnul

Starea de oboseală a copiilor si adolescentilor se manifestă prin: tulburări de atentie, de memorie, reducerea capacitătii de întelegere a problemelor mai abstracte, diminuarea mecanismelor de adaptare la efort, fenomene psihofiziologice subiective si obiective (sentiment de insuficientă personală, depresii, iritabilitate, neliniste, apatie, shimbarea atitudinii fată de muncă, modificarea comportamentului în clasă si în familie, somn nelinistit sau insomnie), reducerea capacitătii functionale a analizorilor vizuali, auditivi, motor si cutanat. În caz de oboseală mai intensă pot apare tulburări variate la nivelul unor organe: cefalee, palpitatii, senzatie de sufocare, dureri abdominale, anorexie, flatulentă, crize colice, cresterea de volum a tiroidei, anemie, dureri musculare, pierdere în greutate.

Cauzele cele mai importante ale oboselii sunt:

  • intensitatea si durata prea mare a efortului;
  • recreatie si odihnă redusă;
  • lipsă de miscare;
  • activitate extrascolară prelungită;
  • reducerea orelor de somn;
  • stare de sănătate deficitară;
  • conditii de lucru si de viată necorespunzătoare.

Fenomenele de oboseală fiziologică dispar după odihnă. Ele se accentuează la sfârsitul săptămânii, la sfârsitul trimestrelor, în perioada examenelor si a lucrărilor de control, la sfârsitul anului scolar. Dacă odihna nu este suficientă, apare oboseala cronică sau surmenajul care necesită întreruperea lucrului pentru mai multă vreme si tratament medical.

Odihna înlătură oboseala, fiind un factor care conditionează mentinerea capacitătii de lucru. Copiii se odihnesc în timpul pauzelor de 10-15 minute, din timpul lucrului, precum si după terminarea programului scolar. Odihna în vacantă dă posibilitatea refacerii capacitătii de lucru după perioade de solicitare mai intensă a elevilor si studentilor.

Somnul are pentru scolar o importantă deosebită, reprezentând un mijloc eficace de refacere a organismului obosit. Copilul, cu cât este mai mic, cu atât are nevoie mai mare de somn. Durata somnului la scolari se recomandă a fi de 11-12 ore la 7 ani si de 9 ore la 18 ani.

Rolul protector al somnului nu depinde numai de durata ci si de calitatea lui (somnul nelinistit, agitat, nu odihneste suficient).

Sursa: „Elemente de igiena copiilor şi adolescenţilor” – Brigitha Vlaicu doctor în medicină

Sharing is caring!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?