Finanțarea școlilor

Banii pentru finanțarea școlilor vin din fonduri publice, de la bugetul central (național, deci de la Guvern) și de la bugetele locale (deci de la consiliul local). Școala poate avea și venituri proprii, precum sponsorizările și donațiile.

Pentru școli există 3 tipuri de finanțare: finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.

Finanţarea de bază – de la Ministerul Educaţiei

Statul asigura finanţarea de baza pentru toţi elevii din invatamantul obligatoriu. Finanţarea se face in baza costului standard per elev.

Finantarea de baza a unei unitati scolare este costului standard/elev * coeficienti specifici unitatii scolare * numarul de elevi si se aproba anual prin hotarare a Guvernului.

Costul standard diferă ușor în funcție de nivelul de învățământ (preșcolar, primar, gimnaziu, liceu), filieră, profil (teoretic, vocațional, tehnologic, militar), specializare și mediu (urban vs. rural).

Ce acopera costul standard?

• cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora;
• cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului;
• cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor;
• cheltuielile materiale si pentru servicii;
• cheltuielile cu intretinerea curenta.

Finanţarea complementară – de la bugetul local

Aceasta vine de la bugetul local și acoperă costuri ce nu sunt incluse în finanțarea de bază. Foarte puține primării anunță clar cuantumul finanțării complementare per elev pentru bunuri și servicii, cum ar fi :

1. investitii, reparatii capitale, consolidari;
2. subventii pentru internate si cantine;
3. cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor;
4. cheltuieli cu bursele elevilor;
5. cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);
6. cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
7. cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
8. cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant;
9. cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca, pentru personalul angajat, prescolari si elevi;
10. gestionarea situatiilor de urgenta;
11. cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale.

Finanțarea suplimentară – consiliul local, ministerul educației

Finantarea suplimentara se acorda ca suma fixa din bugetul Ministerului Educatiei pentru premierea unitatilor de invatamant cu rezultate deosebite in domeniul incluziunii sau in domeniul performantelor scolare.

Consiliile locale contribuie la finantarea suplimentara, acordand subventii unitatilor de invatamant, in baza unei metodologii proprii.

Unitatile de invatamant pot obtine venituri proprii din activitati specifice, conform legii, din donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite. Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza, complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. La sfarsitul anului bugetar, sumele necheltuite raman in contul unitatii de invatamant care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator.

Finanțare părinți

Aceasta era estimata in 2018 la 3.093 de lei/an fie prin cheltuieli directe, fie prin contribuții la fondul clasei sau al școlii. (conform studiului Salvati copiii).

Directorul si consiliul de administraţie al unitatii de invatamant cu personalitate juridica răspund de încadrarea in bugetul aprobat, in condiţiile legii. (Legea educaţiei naţionale 1/2011 – art. 104-111).

Bugetul școlii trebuie făcut public, de către fiecare şcoala în parte, prin afişarea pe site sau la avizier.

Surse foto: Mădălina Răileanu și Salvați copiii.