Modele teste PIRLS

Testele PIRLS (Progresul în Studiul Internațional al Alfabetizării la Citire/ Lectură) măsoară nivelul de înțelegere a textului citit, fiind concepute pentru elevii clasei a IV-a.

International Associa­tion for the Evaluation of Edu­ca­tional Achievement (IEA), realizeaza renumitele studii TIMSS (Trends in Interna­tional Mathematics and Science Study) şi PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) și în țara noastră.

IEA a fost fondată în 1958 şi desfăşoară studii comparative transnaţionale, ale căror rezultate devin adesea fundamentul noilor politici şi reforme educaţionale pentru ţările participante.

Cele mai importante proiecte, aflate în derulare, sunt urmare a studiilor TIMSS şi PIRLS, desfă­şu­rate în peste 60 ţări.

Studiul PIRLS este o evaluare comparativă a gradului de alfabetizare şi se realizează o dată la cinci ani, încă din anul 2001.

România a participat, în trecut, la un număr de studii IEA. Ambele studii colectează date pe baza cărora ţările implicate îşi pot ajusta politicile educaţionale.

Conceptul de alfabetizare la citire  desemneză abilitatea de a înțelege și de a utiliza formele limbii scrise cerute de către societate și valorizate de către individ. Alfabetizarea la citire/ lectură (achiziția capacităților de bază pentru citire) este considerată unul dintre procesele fundamentale în cadrul școlarizării, întrucât constituie baza învățării tuturor celorlalte discipline de studiu.

Testările își propun să evalueze capacitățile elevilor de a pune în practică informațiile dobândite în perioada de școlarizare obligatorie.

Testele scrise administrate în cadrul acestor evaluări naţionale nu vizează „ceea ce se predă la clasă” deoarece nu urmăresc reproducerea de informaţii. Fiind centrate pe deprinderi, abilitati  de adaptare la situaţii noi, aceste teste se axează pe competentele dobândite, NU pe reproducerea de cunoştinţe predate.

Ce evaluează testele Pirls?

Testele PIRLS vizează eficiența strategiilor de citire/ lectură utilizate de către elevi.

• Identificarea și regăsirea informației explicit formulate (urmărirea unor idei specifice, căutarea definițiilor unor cuvinte sau expresii, identificarea timpului sau locului unei povestiri, identificarea temei și a ideii principale)
• Formularea de deducții simple pe baza textului citit (formularea concluziei unor argumente, descrierea relațiilor dintre două personaje)
• Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor (compararea informațiilor din text, distingerea mesajului sau al temei textului)
• Abordarea critică a textului și evaluarea personală a conținutului, structurii, a utilizării limbajului, a perspectivei și a specificului autorului (evaluarea probabilității ca evenimentele descrise să aibă loc în realitate, determinarea perspectivei autorului cu privire la ideea textului).

Testările își propun să evalueze capacitățile elevilor de a pune în practică informațiile dobândite în perioada de școlarizare obligatorie.

Evaluările naţionale (de la cls a II-a, a-IV-a, a- VI-) au drept referenţial testările internaţionale TIMSS, PIRLS, PISA

Iată mai jos câteva exemple:

O noapte de necrezut

Adaptare dupã Franz Hohler, Eine wilde Nacht,

Anina avea zece ani, si chiar si pe jumàtate adormità, reuşea sà gàseascà drumul din camera ei pânã la baie. Uşa de la camera ei era de obicei uşor cràpatà, iar becul de veghe din hol făcea atâta luminà cât sà ajungà pânà la baie, trecând pe lângă  masuta de telefon.

Intr-o noapte, In timp ce trecea pe lângà masuta de telefon càtre baie, Anina auzi ceva care suna ca un sâsâit încet. Dar, fiind pe jumàtate adormità, nu acordà prea multà atenţie acestuia. Oricum, se auzea destul de departe. Nu isi dàdu seama de unde vine, pânà când nu se întoarse càtre camera sa. Sub masuta de telefon se gàsea un vraf de ziare si reviste vechi si acest vraf începu sà se mişte. De acolo se auzea zgomotul. Dintr-o data, vraful începu sà se ràstoarne – in dreapta, in stânga, in fata si in spate – pânà când, ziarele si revistele se impràatiarà peste tot pe podea.

Anina nu îşi putea crede ochilor în timp ce privea un crocodil  mârâind şi ràsuflând cu zgomot, ieşind de sub masuta de telefon. Anina îngheţa pe loc. Cu ochii mari cât cepele, ea privea cum crocodilul se târa afarà cu totul dintre ziare, şi încetişor se uita de jur împrejurul apartamentului. Pãrea de-abia ieşit din apà, pentru cà întreg corpul şiroia. Peste tot pe unde càlca  crocodilul, rámâneau urme ude pe covor.

Crocodilul îşi mişca capul înainte şi înapoi, scoţând un puternic sâsâit. Anina înghiţi cu greutate, privind la botul crocodilului cu şirul sàu de dinţi îngrozitor de lung. El îşi unduia coada încet, înainte şi înapoi. Anina citise despre aceasta in ,Revista despre animale” – cum loveşte crocodilul puternic apa cu coada sa, pentru a alunga sau pentru a-şi ataca duşmanii.

Privirea ii căzu pe ultimul numàr al „Revistei despre animale”, care căzuse din vraf şi zăcea la picioarele ei. Avu un alt şoc. Pe coperta revistei se aflase poza unui crocodil mare, pe malul unui râu. Acum, malul râului era gol! Anina se aplecà şi ridicà revista. In acel moment, crocodilul lovi cu coada atât de tare, încât trânti vaza cea mare cu floarea soarelui pe podea, iar florile de floarea soarelui se imprãştiara peste tot. Dintr-o sàriturã rapidà, Anina ajunse in dormitorul ei. Ea închise uşa trântind-o, apucà patul şi îl împinse pentru a bloca uşa. Ridicase o baricadã care o putea apàra de crocodil.

Ràsuflà uşuratã. Dar, apoi ezità. Dacà animalului ii era pur şi simplu foame? Oare, pentru a goni crocodilul, nu trebuia sà ii oferi ceva de mâncare? Anina se uità din nou la revista despre animale. Dacà un crocodil putea sà se târascã afarã dintr-o fotografie, poate cà şi alte animale puteau sà o facà. Anina ràsfoi grãbità revista şi se opri la un stol de pãsàri flamingo aflate intr-o mlaştinã din junglà. Exact ce îmi trebuie, gândi ea. Acestea aratà ca un tort pentru crocodili. Deodatà, se auzi un trosnet puternic şi vârful cozii crocodilului intrà prin uşa, sparta. Rapid, Anina ridicà poza cu pàsàrile flamingo In dreptul găurii din uşà, şi striga cât putu de tare, ,,Ieşiţi din mlaştinà! Uş! Uş!” Apoi, aruncà revista prin gaura, in hol, bàtu din palme, zbierà şi tipa.

Cu greu putu sà creadà ceea ce se intãmplà in continuare. Întreg holul se umplu deodatà cu pàsàri flamingo care scoteau sunete ascuţite si isi fâlfâiau aripile larg deschise, alergând peste tot de jur imprejur pe picioarele lor lungi si slàbànoage. Anina vàzu o pasàre cu o floare a soarelui in cioc si o alta, apucând pàlària mamei ei din cuier. De asemenea, vàzu o pasàre flamingo dispàrând in gura crocodilului. Din douà muscàturi rapide, el înghiţea pasàrea flamingo si acesteia ii urmà repede alta, cea cu floarea soarelui in cioc.

Dupà douà porţii de pàsàri flamingo, crocodilul pãrea sa se fi sàturat si se aşezase mulţumit in mijlocul holului. Dupà ce acesta isi închise ochii si nu mai miscà deloc, Anina deschise încet uşa si se strecurà prin ea, In hol. Ea aşeza coperta goalà a revistei In fata nasului crocodilului. ,,Te rog”, şopti ea, ,,te rog, pleacă înapoi acasà”. Ea se strecurà înapoi in dormitor si privi prin gaura din usà. Vàzu crocodilul înapoi pe coperta revistei.

Acum, ea merse cu grijà in sufragerie, unde pàsàrile flamingo erau înghesuite in jurul canapelei sau stàteau in picioare, pe televizor. Anina deschise revista la pagina cu poza goalà. ,,Và mulţumesc”, spuse ea, ,,và mulţumesc foarte mult. Acum puteai merge Înapoi la mlaştina voastrà”.

Dimineaţa, i-a fost foarte greu sà explice pàrintilor pata udà, uriasà, de pe podea si uşa distrusà. Ei nu au fost convinşi in legàturà cu crocodilul, chiar dacà pàlãria mamei ei nu putea a gàsità nicaieri.

Întrebări

Întrebarea 1 Care a fost primul semn cä se întâmpla ceva neobişnuit?

• Un vraf de ziare a început sä se mişte.
• Anina a väzut coperta revistei.
• Uşa de la camera ei era distrusä.
• Anina a auzit un sâsâit.

Întrebarea 2 De unde a venit crocodilul?

• din baie
• de pe coperta unei reviste
• de sub pat
• dintr-un râu din apropiere

Întrebarea 3 Care cuvinte ne spun cä Anina era speriatä?

• ,Inghetä pe loc”
• „nu I~i putea crede ochilor”
• „räsuflä usuratä”
• „suna ca un sâsâit încet”

Întrebarea 4 De ce credea Anina cä crocodilul urma sä atace?

• El isi aräta şirul lung de dinţi.
• El scoase un puternic sâsâit.
• El începu sä mârâie si sä räsufle cu zgomot.
• El isi unduia coada înainte si înapoi.

Întrebarea 5 Aranjeazä propoziţiile urmätoare in ordinea in care s-au petrecut intâmplärile din povestire.

• Prima a fost deja numerotatä pentru tine.
• Anina a väzut crocodilul.
• Crocodilul a mâncat douä päsäri flamingo.
• Anina a încercat sä le explice pärintilor de ce era distrusä uşa.
• 1 Anina a început sä meargä cätre baie.
• Anina fugi cätre dormitor §i trânti u~a.

Întrebarea 6 De ce a chemat Anina päsärile flamingo? _____________

Întrebarea 7 Cum s-a spart usa de la dormitor?

• Coada crocodilului a intrat prin ea.
• Vaza mare s-a trântit peste ea.
• Ciocul ascuţit al päsàrii flamingo a cräpat-o.
• Patul s-a izbit de ea.

Întrebarea 8 Cum i-a fost revista de folos Aninei? Scrie două moduri.

1. ______
2. ______

Întrebarea 9 La finalul povestirii, cum se simţea Anina fatä de päsàrile flamingo?

• vinovatä
• precautä
• recunoscàtoare
• enervatà

Întrebarea 10 Numeşte un lucru pe care Anina l-a explicat cu dificultate pàrintilor ei. ______

Întrebarea 11 Ai aflat cum era Anina, din lucrurile pe care le-a fàcut. Descrie cum era Anina si oferä două exemple din ceea ce a fäcut,  care sä demonstreze aceasta.

Întrebarea 12 Autorul nu ne spune dacä aventura Aninei a fost doar un vis. Gäseste o dovadä care sä arate cä s-ar putea sä fi fost un vis.

Întrebarea 13 Gäseste o dovadä care sä arate cä s-ar putea sä nu fi fost un vis.

Mai multe exemple gasiti aici http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2014/02/PIRLS-culegere-instrumente.pdf