Rapoarte, statistici

Randamentul şcolar şi factorii care îl influenţează

Randamentul şcolar

Randamentul şcolar este mai bun sau mai slab, în funcţie de o seamă de factori care intervin cu ponderi diferite asupra rezultatelor obţinute de elevi la învăţătura şi în comportamentul acestora. Evaluarea şi analiza randamentului şcolar au un rol deosebit de important în atingerea calităţii învăţământului, în creşterea a eficienţei acestuia.

Randamentul școlar depinde de calitatea factorilor care interacționează elevii: profesorii, mijloacele materiale, instrumentele de lucru. Randamentul şcolar mai este influenţat şi de starea sănătăţii elevilor, de dezvoltarea fizică şi psihică, oboseala (fizică, psihică, auditivă sau vizuală).

Activitatea zilnică a elevilor trebuie astfel organizată încât starea de sănătate a acestora să nu fie prejudiciată ci, dimpotrivă, promovată. De aceea, în stabilirea programului trebuie să se aibă în vedere anumite cerințe fiziologice și igienice. 

Începutul vieții școlare aduce schimbări profunde în activitatea zilnică a copilului. Copilul intră într-o colectivitate care are reguli, un regim dirijat de activitate, cu program de muncă, cu cerinte sporite si cu efort mai mare.

Capacitatea de lucru: curba fiziologică zilnică, săptămânala, anuală

În cursul unei zile, capacitatea de efort și randamentul activității depuse nu evoluează paralel cu durata ei ci descriu o linie ondulată (numită curbă de randament): astfel, se înregistrează valori mijlocii ale randamentului în jurul orei 8 dimineață și un nivel maxim între 9 și 11. Curba începe să scadă atingând o depresiune în jurul intervalului 13-14 apoi crește ușor, din nou, spre orele 15-17, dar fără să atingă nivelul maxim de dimineață. După ora 19 randamentul școlar începe să scadă în mod evident.

În timpul unei săptămâni, capacitatea de lucru, și deci randamentul elevilor variază astfel: lunea capacitatea este mai redusă, dar crește destul de mult marțea și miercurea; joia poate apare o diminuare a capacității de lucru, cu tendința de a atinge valorile de luni: vinerea capacitatea de lucru este mult scăzută, frecvența elevilor obosiți ajunge la valorile cele mai ridicate din cursul unei săptămâni de muncă.

În cursul anului școlar apar, de asemenea, modificări importante ale capacității de lucru. Această este mai scăzută la sfârșitul semestrelor, după lucrări de evaluare, după lucrări de control și examene și bineînțeles la sfârșitul anului școlar.

Pentru a se realiza un randament școlar maxim, dar care să nu dăuneze sănătății tinerilor, programul lor școlar și de timp liber trebuie să evolueze concordant cu „stadiul” în care se găsește organismul. Această înseamnă că perioada activităților trebuie să coincidă cu stadiul de refacere, de maximă formă a organismului, iar etapele de repaus să fie stabilite atunci când, datorită oboselii, este nevoie de refacerea forțelor.

Factorii care influențează randamentul şcolar

Vârsta

Capacitatea de adaptare este mai mică la școlarii mici și la adolescenții de vârstă mică.

La vârste mari, capacitatea de efort este crescută deoarece:

  • există o mai bună coordonare a funcțiilor vitale implicate în efort (cresc posibilitățile adaptative ale sistemului nervos, creste forța musculară, se dezvoltă capacitatea funcțională a cordului, a plămânilor, creste volumul sanguin, creste hemoglobina);
  • se perfecționează procesele de elaborare și de fixare a unor stereotipuri dinamice, deosebit de importante în procesele de învățare.

Posibilitățile de efort maxime sunt atinse odată cu terminarea creșterii, în jurul vârstei de 22-24 ani la băieți și 20 ani la fete.

Sexul

Capacitatea de lucru este diferită la cele două sexe. Astfel, fetele au o forța musculară mai redusă decât a băieților începând de la 8-10 ani și această diferența se accentuează după pubertate. Aceste fenomene apar deoarece:

  • fetele au masă musculară mai redusă;
  • structura si fiziologia fibrei musculare este diferită la cele două sexe;
  • fetele au membre mai scurte, cu tesut adipos mai bogat;
  • la fete, mai ales după pubertate, capacitatea de efort a sistemului cardio-vascular, respirator, volumul total sanguin, hemoglobina sunt mai reduse ca la băieti.

În schimb, fetele au posibilităti mai bune pentru: efectuarea unor activităti de finete motorie, rezistentă la monotonie, precizie si rapiditate în operatie, manifestări verbale, observatie rapidă, memorie imediată, rapiditate a scrierii.

Dezvoltarea fizică

Înălțimea și greutatea influențează în mare măsură activitatea fizică. Efortul dozat în funcție de dezvoltarea staturo-ponderală a copiilor permite o mai bună adaptare a organismului la solicitare. Dezvoltarea fizică a adolescenților care lucrează în școlile profesionale trebuie luată în considerare având în vedere efortul necesar pentru desfășurarea unei anumite activități. Neconcordanță dintre înălțimea meselor de lucru, mărimea și greutatea utilajelor și parametrii fizici ai elevilor determină o adaptare dificilă a acestora la efortul fizic cu scăderea randamentului în muncă, reacții cardio-vasculare mai intense și consum mai mare de oxigen. De asemenea, trebuie să se tină seama și de diferențele de dezvoltare corporală dintre fete și băieti.

Starea de sănătate

În perioada de incubație, de stare sau de convalescentă a diverselor boli infecțioase (de exemplu gripă, guturai, hepatită virală etc), în cazul unor boli cronice că tuberculoză, astmul bronșic, boli endocrine, scade mult capacitatea de muncă fizică și intelectuală; de asemenea, s-a constatat că tulburările de nutriție prin carențe alimentare (în special proteinice și vitaminice), că și obezitatea reduc capacitatea organismului tânăr de adaptare la efortul intelectual și fizic.

Starea emotională, afectivă (tristețea, teamă, neliniștea, constrângerea, dezinteresul) sunt stări psihice care pot reduce substanțial capacitatea de lucru a copiilor și adolescenților.

Condițiile de lucru necorespunzătoare că: disconfortul termic, praful, fumul sau alți poluanți chimici, zgomotul, iluminatul insuficient influențează negativ randamentul școlar.

Orarul școlar

Pentru organizarea orarului școlar trebuie respectate anumite principii psiho-pedagogice și medicale (fiziologice și igienice). În primul rând este necesar să se tină seama de curbele fiziologice zilnice, săptămânale și anuale ale capacității de lucru a elevilor.

Pe lângă alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus în concordantă cu etapele fiziologice de acumulare și cedare de energie, prevenirea oboselii precoce poate fi asigurată și prin schimbarea formelor și conținutului activității școlare (predominant intelectuală sau fizică, statică sau dinamică etc).

Materiile care implică solicitarea mai intensă a proceselor psihice (atenția, memoria, gândirea etc), acelea care operează mai ales cu noțiuni abstracte, obosesc elevii mai intens și mai rapid; de aceea este recomandabil că aceste materii să fie plasate atât în timpul zilei cât și în timpul săptămânii, în perioadele de randament maxim ( în a două sau a treia oră în cursul unei zile și marțea și miercurea în cursul unei săptămâni). În prima și în ultima zi a săptămânii școlare nu se vor amplasa mai mult de 2 obiecte de studiu considerate că foarte dificile; aceste obiecte sunt:

  • la ciclul primar – comunicarea, matematica, eventual limbile străine
  • la ciclul secundar ( gimnazial, liceal și profesional) – matematica, fizica, chimia, latina, logica, informatica și unele discipline de specialitate (în licee neteoretice și școli profesionale).

În prima și în ultima zi a săptămânii școlare nu se vor amplasa cele mai multe ore în orar, ci acestea se vor situa marțea, miercurea sau joia.

În întocmirea orarului este recomandabil să nu fie așezate prea aproape (una după alta) a materiile care solicită la fel de mult același efort (se alternează studiul limbilor străine cu biologia sau geografia de exemplu).

Se va evita amplasarea de două ore sau mai multe consecutive ale aceluiași obiect de studiu, deoarece prin monotonia pe care o poate genera, favorizează instalarea oboselii intelectuale.

Pentru a nu se suprasolicita prea mult ochii, orele de desen de după amiază se recomandă să fie plasate în orele cu un iluminat natural satisfăcător (pentru că iluminatul artificial poate fi sub normale igienice în multe săli de clasă).

Orele de educație fizică au menirea de a fi un factor de înviorare a organismului școlarilor după o perioadă statică de concentrare intelectuală. De aceea, educația fizică nu se amplasează la prima oră de curs, deoarece elevii nu sunt pregătiți să-și înceapă ziua cu un asemenea efort fizic, dar nu se va amplasa nici ca ultima oră de curs, deoarece efectul de înviorare se pierde, elevii urmând să plece acasă. Ar fi recomandat ca educația fizică să nu fie în orar în prima și în ultima zi a săptămânii de scoală și nici în două zile consecutiv.

Atunci când sunt doar 2 teze, este recomandabil să fie planificate una pe săptămână, iar dacă sunt mai multe, ele vor fi cel mult două pe săptămână cu o zi pauză intre ele. Nu este indicat ca tezele să se dea în prima și în ultima zi din săptămână.

Durata activitătii în clasă

Lungimea lectiilor este recomandat să nu depăsească 30 minute pentru clasele I-II si 40-50 minute la clasele mai mari.

Cercetări  psihofiziologice de la noi din tară au arătat că după 4 ore de activitate la școlarii din clasele I-IV si de 5 ore pentru elevii din clasele V-XII, scade intens capacitatea de lucru. De aceea, se apreciază că orarele claselor II-IV nu trebuie să depăsescă 24 ore / săptămână si 4 ore/ zi, iar la clasa I  orarul ar trebui încă redus, la 18-20 ore / săptămână, adică 3-4 ore/zi.

La clasele V-VIII se poate accepta un număr de 25-28 ore săptămânal( 4-5 ore/zi), iar la clasele IX-XII, se vor programa maxim 30 ore / săptămână (5 ore/ zi).

Durata pregătirii temelor pentru acasă

Durata pregătirii lecțiilor acasă este strâns dependentă de numărul de lecții din orarul zilnic, fapt care determină și volumul temelor pentru acasă. Durata pregătirii temelor depinde și de gradul de dificultate al acestora.

În general, durata pregătirii temelor plus timpul de lucru la scoală nu ar trebui să depășească 5-7 ore zilnic. Cadrele didactice ar trebui să acorde importantă repartizării echilibrate pe materii și zile de lucru a temelor, în asa fel încât efectuarea lor să nu depășească în nicio zi 1-2 ore.

Citește aici mai multe despre ordinul privind temele pentru acasă.

Programele de învățământ ar trebui astfel organizate ca volum de cunoștințe încât să permită respectarea normelor fiziologice pentru activitatea în clasă și pentru pregătirea lecțiilor acasă.

Odihna și somnul

Starea de oboseală a copiilor și adolescenților se manifestă prin: tulburări de atenție, de memorie, reducerea capacității de înțelegere a problemelor mai abstracte, diminuarea mecanismelor de adaptare la efort, fenomene psihofiziologice subiective și obiective (sentiment de insuficientă personală, depresii, iritabilitate, neliniște, apatie, schimbarea atitudinii fată de muncă, modificarea comportamentului în clasă și în familie, somn neliniștit sau insomnie), reducerea capacității funcționale a analizorilor vizuali, auditivi, motor și cutanat. În caz de oboseală mai intensă pot apare tulburări variate la nivelul unor organe: cefalee, palpitații, senzație de sufocare, dureri abdominale, anorexie, flatulentă, crize colice, creșterea de volum a tiroidei, anemie, dureri musculare, pierdere în greutate.

Cauzele cele mai importante ale oboselii sunt:

  • intensitatea si durata prea mare a efortului;
  • recreatie si odihnă redusă;
  • lipsă de miscare;
  • activitate extrascolară prelungită;
  • reducerea orelor de somn;
  • stare de sănătate deficitară;
  • conditii de lucru si de viată necorespunzătoare.

Fenomenele de oboseală fiziologică dispar după odihnă. Ele se accentuează la sfârșitul săptămânii, la sfârșitul trimestrelor, în perioada examenelor si a lucrărilor de control, la sfârșitul anului școlar. Dacă odihna nu este suficientă, apare oboseala cronică sau surmenajul care necesită întreruperea lucrului pentru mai multă vreme si tratament medical.

Odihna înlătură oboseala, fiind un factor care conditionează mentinerea capacitătii de lucru. Copiii se odihnesc în timpul pauzelor de 10-15 minute, din timpul lucrului, precum si după terminarea programului scolar. Odihna în vacantă dă posibilitatea refacerii capacitătii de lucru după perioade de solicitare mai intensă a elevilor si studentilor.

Somnul are pentru școlar o importantă deosebită, reprezentând un mijloc eficace de refacere a organismului obosit. Copilul, cu cât este mai mic, cu atât are nevoie mai mare de somn. Durata somnului la scolari se recomandă a fi de 11-12 ore la 7 ani si de 9 ore la 18 ani.

Rolul protector al somnului nu depinde numai de durata ci si de calitatea lui (somnul nelinistit, agitat, nu odihneste suficient).

Sursa: „Elemente de igiena copiilor şi adolescenţilor” – Brigitha Vlaicu – doctor în medicină

Back to list

Lasă un răspuns