Raport de consultare publică privind propunerile de plan-cadru pentru liceu

Raportul de față prezintă o analiză sistematică a rezultatelor procesului de consultare publică privind propunerile de plan-cadru pentru liceu, filiera teoretică, lansate în dezbatere de Ministerul Educației Naționale și Institutul de Științe ale Educației în perioada 29 decembrie 2017 – 1 martie 2018.
Chestionarul online a fost accesat de 3520 de persoane și au fost validate după prelucrarea statistică un număr de 2612 chestionare. Au fost analizate un număr de 111 adrese/petiții/puncte de vedere/propuneri transmise către Ministerul Educației Naționale sau Institutului de Științe ale Educației. Dintre acestea:
- – 30 de adrese aparțin unor organizații non-guvernamentale/organizații locale active în domeniul educației
- – 6 sunt transmise din partea unor asociații profesionale/grupuri profesionale
- – 10 din partea unor unități de învățământ preuniversitar sau universitar
- – 67 din partea unor persoane individuale (52 profesori, 6 părinți, 5 elevi, 1 membru al Parlamentului).
Analiza de față a avut în vedere și concluziile dezbaterilor locale sau regionale .
Modificarea planurilor-cadru de liceu este oportună?
Elevii și părinții sprijină în cea mai mare măsură modificarea cadrului curricular pentru liceu, în timp ce personalul din educație este mai sceptic cu privire la oportunitatea schimbărilor curriculare propuse.
Ce ar trebui modificat cu prioritate?
Comparând opiniile subiecților aparținând celor trei categorii principale (cadre didactice, elevi și părinți, persoane neimplicate direct în sistemul de educație), se pot constata diferențe interesante în ceea ce privește nevoile de schimbare resimțite.
Astfel, personalul din educație apreciază într-o măsură mult mai mare că aspectele care ar trebui îmbunătățite cu prioritate sunt promovarea abordărilor multi și inter-disciplinare și clarificarea statutului disciplinelor din curriculumul diferențiat, atât pentru ciclul inferior, cât și pentru cel superior al liceului (diferențele între scorurile înregistrate fiind de 9-12 puncte procentuale).
În schimb, opiniile beneficiarilor se îndreaptă într-o măsură mai mare către alte aspecte care ar necesita îmbunătățiri: promovarea unor noi discipline, alături de cele tradiționale, ajustarea numărului de ore și eliminarea unor discipline de studiu (diferențe de 7-10 puncte procentuale).
Opinii privind raportul optim între trunchiul comun și curriculum la decizia școlii
Se constată o deschidere mai mare către flexibilizarea ofertei curriculare din partea elevilor și părinților, în comparație cu viziunea, în aparență, ceva mai conservatoare a profesorilor (preponderent cadre didactice cu catedră la nivel liceal) care acordă o mai mare importanță culturii generale și/sau învestesc cu mai mare încredere instanța centrală de decizie, din punctul de vedere al conținutului ofertei curriculare.
Am putea spune că persistă precauția sau rezerva față de posibilitatea unor salturi majore în direcția „liberalizării” ofertei educaționale, iar tendința dominantă este către găsirea unei relații de echilibru între zona de curriculum obligatoriu și cel la decizia școlii.
Opinii privind importanța autonomiei școlii în plan curricular
Conform opiniei celor care au răspuns la chestionar, autonomia școlii în plan curricular presupune asigurarea unor condiții, precum flexibilitate în organizarea pe grupe, cu un număr mai redus de elevi sau resurse financiare suplimentare. O grupare a elevilor după pasiuni și nu în funcție de clasa din care provin, ar fi o modalitate firească „de a răspunde în mai mare măsură nevoilor individuale de formare”. Acest aspect implică însă o altă modalitate de finanțare, diferită de mecanismul actual.
Libertatea elevului de a alege este limitată de deciziile unor structuri instituționale și de procesul de avizare în cadrul ISJ, de modul de organizare și de formare a cadrelor didactice. Interesul pentru completarea unor norme sau bugetul de timp limitat avut la dispoziție conduce la discontinuități în aplicarea opționalelor și la o calitate discutabilă a acestora.
Opinia repondenților este că școlile nu sunt, în general, capabile să gestioneze mecanismele interne care să producă o libertate reală de opinie și un flux de opționale moderne, relevante pentru copil, care să aibă în vedere domeniile de vârf la liceele teoretice sau elemente mai aplicative în cazul liceelor tehnologice.
Percepții privind relația între autonomie în plan curricular și egalitatea de șanse
Majoritatea repondenților consideră că un trunchi comun redus nu influențează egalitatea de șanse la educație pentru toți elevii. Cu toate acestea, există un grup important de răspunsuri care indică faptul că un trunchi comun redus oferă șanse egale tuturor elevilor, indiferent de performanța școlii în care învață.
Opțiuni privind variantele de plan cadru
În același timp, există o pondere semnificativă a celor care consideră că niciuna dintre variantele propuse nu corespunde așteptărilor lor (16,3%). Astfel, se afirmă că niciuna dintre variantele propuse nu aduce o schimbare relevantă la nivelul sistemului de învățământ pentru că: propun schimbări doar de formă, nu substanțiale; propun modificări ineficiente pentru procesul de predare-învățare evaluare.
Varianta 1 (cea mai apropiată de planul-cadru actual) este preferata de cei care acordă mai puțin credit beneficiilor autonomiei școlii în plan curricular, cred în valoarea unei oferte centralizate a curriculumului și sunt mai degrabă înclinați să vadă riscurile și limitările date de prevederile actuale privind organizarea sistemului de învățământ.
Varianta 2 este susținută mai mult de către cadrele didactice din învățământul liceal, care valorizează mai mult importanța liceului pentru asigurarea unei culturi generale solide, asigurată printr-un trunchi comun mai consistent.
Varianta 3 este preferată de cei care își doresc o mai mare autonomie curriculară și care cred în beneficiile acesteia, inclusiv asupra egalității de șanse la educație.
Sunt identificate o serie de alte criterii de care trebuie să țină seama planul-cadru, în relație cu reglementările la nivel național și cu recomandările la nivel european
- – asigurarea relevanței practice a temelor abordate și a relaționării cu viața reală și cu piața muncii;
- – abordarea inovativă a utilizării timpului școlar, unele discipline putând fi predate în sistem semestrial sau bloc, fără a ocupa întregul an școlar, intervenind aici, ca o consecință directă, lipsa timpului necesar aprofundării cunoștințelor;
- – importanța păstrării unui echilibru între disciplinele de cultură generală şi cele de specializare;
- – coroborarea planurilor cadru cu politicile europene privind predarea și învățarea limbilor moderne / cu cerințele de pe piața muncii referitoare la competențele lingvistice / cu cerințele unei societăți globalizate: de informare, de comunicare, preponderent în limbi moderne;
- – corespondența cu un profil adecvat secolului XXI al unui absolvent de liceu;
- – asigurarea unei ponderi importante pentru aria curriculară ”Matematică și științe ale naturii”, pentru susținerea educației pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică);
- – corelarea între planul-cadru și reglementările privind examenul de bacalaureat;
- – respectarea art. 3 din LEN nr. 1/2011 care numește principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și valorilor culturale ale poporului român;
- – racordare cu imperativele europene privind dezvoltarea în rândul elevilor a unor abilități de viață și prin educația media/digitală.
Concluzii
♦ Schimbarea planurilor–cadru de liceu este oportună. Cei care susțin schimbarea în cea mai mare măsură sunt elevii și părinții. De asemenea, chiar dacă unii profesori sunt mai rezervați, și în rândul acestora există un curent important care susține necesitatea acestei schimbări.
♦ La nivel general, persistă precauția sau rezerva față de posibilitatea unor salturi majore în direcția „liberalizării” ofertei educaționale, iar tendința dominantă este către găsirea unei relații de echilibru între trunchiul comun și disciplinele la decizia școlii.
♦ Destul de puține contexte de dezbatere locală/de răspunsuri la chestionar au reușit să ”scape” de analiza planului-cadru exclusiv din perspectiva alocării orare pentru o disciplină. În mod paradoxal, mulți participanți la consultare doresc suplimentarea numărului de ore la anumite discipline, concomitent cu reducerea numărului total de ore/săptămână (!). Mult mai puține opinii susțin reducerea numărului de ore la anumite discipline; astfel de cazuri vizează întotdeauna, numai disciplinele care, deși sunt corelate direct cu diferite competențe cheie, sunt considerate în mod stereotip nesemnificative, de umplutură (ex. Muzica, Desen, Religie etc.)
♦ Dezbaterile pe tema planului-cadru reactivează durerile structurale ale sistemului de educație, un fenomen întâlnit și în procesul de consultare pentru planul-cadru de gimnaziu – criticăm planul cadru nu pentru că e bun sau rău ci pentru că este o oportunitate să reactivăm nemulțumiri cu privire la ce nu funcționează în sistemul de educație. Astfel accentul consultării cade pe context și pe condițiile de implementare și mai puțin pe viziunea schimbării curriculare. De aceea, repondenții sunt mai înclinați să vadă riscuri și bariere și mai puțin oportunități.
♦ In prezent nu există o majoritate consolidată cu privire la o opțiune clară pentru o anumită variantă. Fiecare propunere supusă dezbaterii are susținătorii și criticii ei, la fel cum și numărul celor care nu susțin nicio variantă nu poate fi neglijat. Din consultare, se desprinde ideea nevoii unei decizii de tip expert, dublată de măsuri specifice pentru pregătirea înțeleaptă a schimbărilor și de o constantă comunicare și consultare cu actorii din sistem și din afara acestuia. Indiferent de varianta care va fi promovată în final, avem certitudinea că există un număr semnificativ de actori educaționali care în prezent împărtășesc o opinie diferită și care vor avea nevoie de argumente solide pentru a accepta/susține viitorul nou plan-cadru.
♦ În funcție de opțiunile valorice legate de autonomia curriculară, repondenții sunt consecvenți cu propria alegere de variantă de plan-cadru și tind să îi confere acesteia aprecieri pozitive pentru toate criteriile de evaluare: relevanță, echilibru, număr de ore adecvat. De aceea, evaluarea variantelor de plan cadru înregistrată în cadrul dezbaterii este mai degrabă subiectivă, fiind tributară viziunii fiecărui repondent cu privire la nivelul de libertate al școlii în deciziile de curriculum.
♦ Indiferent de varianta propusă, există un anumit consens cu privire la importanța anumitor discipline (limbile moderne, TIC, științe) – în relație cu politicile europene, nevoile pieței muncii, iar relevanța planurilor cadru pentru profil / specializare este un principiu frecvent susținut de participanți.
♦ Așa cum susțin mulți dintre participanții la consultarea publică, sunt necesare o serie de decizii la nivel de sistem, înainte de a propune o variantă de plan cadru care să întrunească o majoritate consolidată. O schimbare majoră de viziune a rolului liceului în parcursul școlar al elevilor nu poate avea succes în absența unor măsuri pregătitoare adecvate și fără a pune în relație elementele de sistem care să o susțină.
♦ De asemenea, consultarea a oferit un cadru de validare a planurilor-cadru puse în dezbatere dar și de formulare a unor propuneri alternative, ilustrate pe parcursul acestui raport.