parintiicerschimbare@gmail.com
Sistemul de învățământ românesc: o radiografie

Sistemul de învățământ românesc: o radiografie

De-a lungul timpului au existat o multitudine de cercetări naționale și internaționale, care au analizat sistemele de învățământ din mai multe țări, printre care și România.

Am sintetizat rezultatele câtorva dintre aceste cercetări, iar acestea sunt câteva concluzii desprinse din aceste rapoarte.

Rezultatele elevilor

♦  Dacă în clasa a doua evaluările naţionale arată că 86% dintre elevi au un nivel de competenţă peste minimum la citire, la finalul clasei a VIII-a doar 61% din elevi mai ating acest nivel. Este o scădere de 25%, iar măsurătorile s-au făcut în perioada 2010-2018. (Raport UNICEF “The state of the world’s children 2019”)

♦  Generația 2007-2019. Trei din cinci copii care au intrat în clasa I în 2007 nu au luat Bacalaureatul în 2019. (Analiza EduPedu)

♦  Din cei 12,2 ani petrecuți la școală, elevii români învață propriu-zis doar 8,8 ani. Diferența de 3,4 ani este practic o de pierdere de timp. (Raport Banca Mondială Indicele Capitalului Uman)

♦  Inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerinţele curriculumului naţional;

  • 3 din 4 elevi nu dobândesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunoştinţelor dobândite;
  • Şcoala dezvolta prea puţin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunoştinţelor; (Analiza Mircea Miclea)

Elevii – temele pentru acasă și timpul liber

♦  Durata temelor pentru acasă ar trebui sa fie de 10 minute pe nivel, asa cum afirma Asociația Naționala a Educatorilor din SUA, cât și ordinul de ministru 5893/2016. (Studiu efectuat de Dr. Dacian Dolean de la Universitatea Babeș-Bolyai)

♦  Timpul alocat temelor pentru acasa depaseste 2 ore in viziunea a 63.5% din elevi, in timp 95.5% din profesori sustin ca efectuarea temelor dureaza sub 2 ore.

  • Un procent de 91.9% al profesorilor consideră că temele pe care le dau elevilor pentru acasă vizează în mare măsură utilizarea de către elevi a achizițiilor din clasă, in timp ce doar 21.7% din elevi sustin acest lucru.
  • Multe voci din rândul cadrelor didactice îi consideră pe părinții elevilor principalii vinovați pentru că nu valorizează şi nu sprijină, în măsura în care ar fi necesar, aceste activități. Se acuză faptul că cei mai mulți dintre părinți sunt indiferenți, că manifestă o atitudine necooperantă. Pe de altă parte, elevii se plâng de dificultatea temelor, de faptul că sunt prea multe şi obositoare, de lipsa timpului necesar.
  • Peste 25% din părinți admit că trimit responsabilitatea sprijinului educațional suplimentar către profesorii meditatori (Temele pentru acasă consultare națională privind rolul, consistența și eficiența temelor pentru acasă – MEN)

♦  Orarele scolare sunt defectuos întocmite, instabile, fără respectarea curbelor de efort zilnic şi săptămânal şi a normelor de igienă şi ergonomie şcolară: plasarea obiectelor în programul zilnic fără a se ţine seama de gradul relativ de dificultate a disciplinelor şi de alternanţa materiilor cu specific umanist cu cele de real.

Profesorii

♦  Profesorii din România petrec 81% din timpul unei lecții obișnuite cu procesul efectiv de predare și învățare, față de media UE de 77,8%. În ultimii 5-10 ani, timpul petrecut în clasă cu procesul efectiv de predare și învățare a scăzut în aproximativ jumătate din statele participante la cercetare, în timp ce în România în ultimii cinci ani timpul petrecut în clasă cu acest proces formal de predare a rămas același, se arată în studiu. (Talis 2018)

♦  Cadrele didactice din România au declarat că au nevoie de formare cu privire la predarea pentru elevi cu nevoi special, predarea în context multicultural sau multiling, competențe TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) pentru predare (Monitorul educației și formării 2019)

♦  Formarea inițială a profesorilor oferă foarte puțină pregătire și training practic, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă (Monitorul educației și formării 2019)

♦  45% dintre profesori susțin un regim dictatorial în România, iar peste 60% cred că ne trebuie un guvern care să conducă cum crede el că e mai bine. (Studiul „Educație pentru democrație în școlile din România”)

♦  55% de lucrători în educație au declarat că sunt „satisfǎcuţi în mare mǎsurǎ” de locul de muncǎ. (cercetarea „Activitatea independentă”INS)        

♦  România se plasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește increderea elevilor in profesori. Părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, dar profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. (Raport de cercetare privind percepția privind meseria de profesor)

Cheltuieli cu educația

♦  Cheltuielile medii cu ocazia începutului de an școlar variază de la 1.740 de lei pentru învățământul primar, până la 2.650 de lei pentru elevii de liceu. Bugetul alocat manualelor școlare este între 570 de lei (învățământ primar) și 980 de lei (învățământ liceal). (Studiu MKOR Consulting)

♦  Şcolile din România au primit de la primăriile şi consiliile judeţene doar 0,6% din totalul finanţării pe anul 2016, echivalentul a 21 de lei pe elev, pe an (Raportului de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, în perioada 2014-2016)

♦  Educația gratuită pentru copil îi costă pe părinți 3.093 de lei pe an, în medie. (Studiul Salvați Copiii)

Timpul total de instruire

♦  Educația primară include 4.025 ore de instruire in Europa. In România aceasta este de 2.288 ore. Educația gimnaziala include 2.923 ore in Europa. In România aceasta este de 3.138 ore. (Recommended Annual Instruction Time in Full-time Compulsory Education in Europe 2017/18)

Abandonul scolar

♦  Abandonul școlar este invers proporțional cu numărul de ani de studiu ai părinților (Raport ARACIP)

♦  Părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) este de 16.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.6%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 24.6% pentru România, media la nivel european fiind 40.7%. (Monitorul educaţiei şi formării 2019)

Increderea in sistem

♦  78.3% dintre români cred că starea sistemului de educație este rea și foarte rea (Barometrul de opinie publică al Academiei Române)

♦  Sistemul de învăţământ din România este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate (Raportul “România educaţiei, România cercetării” – 2007)

Atmosfera din școli

♦  România este pe locul 2 în Europa, după Franța, la numărul mare de elevi care îi revin unui învățător. În 2017, în România erau 19,4 elevi la un învățător, cu 5 elevi mai mulți față de media Uniunii Europene. (Ratio of pupils and students to teachers in EU – Eurostat)

♦  Din perspectiva a 78% din profesorilor şcoala asigură în mare măsură un climat adecvat, dar din perspectiva a 68% din elevi cerinţele pentru asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare sunt acoperite într-o mai mică măsură. 

♦  Profesorii, in proportie de 79%, consideră că şcoala promovează într-o măsură destul de mare oportunităţi egale în luarea deciziilor, elevii, in proportie de 66%, sunt de părere că implicarea lor este redusă în acest domeniu. (Studiul a fost efectuat de Ministerul sănătăţii, Institutul naţional de sănătate publică si National institute of public health)

 

Like
Sharing is caring
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Close Menu