Rolul Evaluărilor Naţionale de la cls a II-a, cls a IV-a si cls a VI-A

Ce sunt evaluările naţionale de la cls a II-a, a IV-a și a VI-A?

Evaluările naţionale de la cls a II-a, a IV-a, a VI-a au drept referenţial testările internaţionale TIMSS, PIRLS, PISA.

Aceste testări își propun să evalueze capacitățile elevilor de a pune în practică informațiile dobândite în perioada școlarizării, iar accentul nu se pune pe cunoștințele elevilor, ci pe:

cunoştinţele pe care elevul trebuie să le posede
aptitudinile, abilitatile pe care el trebuie să si le însuşească
contextul în care elevii vor fi puşi în fata unor probleme din viata cotidiană la care vor trebui să răspundă.

Testele nu vizează „ceea ce se predă la clasă”, deoarece nu urmăresc reproducerea de informaţii. Fiind centrate pe deprinderi, abilitaţi de adaptare la situaţii noi, aceste teste se axează pe competentele dobândite, NU pe reproducerea de cunoştinţe predate.

Ce urmăresc evaluările naţionale de la cls a II-a, a IV-a și a VI-A?

– Pentru clasa a II-a evaluările acoperă abilitățile de bază de scris, citit și de matematică;

– Pentru clasa a IV-a evaluările acoperă nivelul de înţelegere a textului scris, texte la prima vedere, precum şi competenţele de matematică;

– Pentru clasa a VI-a evaluările acoperă competenţele de bază de scris, citit şi matematică. Rezultatele evaluării sunt utilizate şi pentru pre-orientarea şcolară către un anumit tip de liceu.

„Dar deși se știe că aceste evaluări trebuie utilizate pentru a individualiza planurile de învățare și pentru a vedea progresul de la a II-a la a IV-a – pentru a nu ajunge să ne uităm cu ochi mari de ce la Evaluarea națională rezultatele sunt proaste sau la PISA sunt proaste și noi nu facem nimic nici în a II-a, nici în a IV-a, nici în a VI-a.

Cu toate astea rezultatele acestor evaluări nu se utilizează pentru dezvoltarea practicilor de învățare și a învățării în cazul elevilor.

Ministerul are tone de date, de exemplu, despre faptul că diferența dintre mediul urban și mediul rural crește de la clasa a II-a la clasa a VI-a.” ( vezi aici ce spune Mircea Miclea)

Dezvoltarea competențelor de evaluare

Specialiştilor internaţionali afirma că există anumite deprinderi care sunt absolut esenţiale în dezvoltarea elevilor ca viitori adulţi capabili să se adapteze rapid.

Aceste deprinderi includ:

comunicarea eficientă
adaptabilitatea la situaţii noi
flexibilitatea în abordarea sarcinilor de lucru
rezolvarea de situaţii-problemă complexe
utilizarea tehnologiilor pentru o varietate de scopuri.

Personalul didactic joacă un rol fundamental în asigurarea unor examinări ce susțin procesul de învățare al elevilor. Cadrele didactice trebuie să înţeleagă mai bine care sunt aşteptările de învățare, pentru a putea planifică eficient activitatea pedagogică, a evalua într-un mod unitar și corect nivelul de învățare al elevilor și a oferi elevilor feedback util care să le permită să progreseze.

De aceea se recomanda o mai mare utilizare a evaluărilor naţionale de la clasele a II-a si a VI-a în scopul dezvoltării competentelor de evaluare ale cadrelor didactice si creşterii calităţii feedback-ului.

Ce ar trebui să facem cu rezultatele?

Rezultatele individuale ar trebui supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic, în urma căreia se decide, acolo unde este cazul, elaborarea planului individualizat de învățare, instrument esențial de remediere.

Deoarece nu se trec note sau calificative în catalog, impactul lor nu trebuie sa fie unul negativ, ci de suport pentru procesul de dezvoltare individuală. Testele nu trebuie „lucrate la clasă” în mod special, deoarece vizează deprinderi formate oricum prin curriculum.

Este necesară o mai bună cunoaștere, la nivelul întregului sistem de învățământ, a rolului acestor evaluări naționale. Este importantă formarea cadrelor didactice în calitatea de beneficiari ai informațiilor de tip calitativ rezultate în urma evaluărilor.

Sunt utile aceste evaluări?

„Evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a pot fi un ajutor pentru părinți și copii: părinții află care este nivelul onest al celui mic în fața unor subiecte făcute de altcineva decât învățătoarea de la clasă, află din timp (clasa a II-a) care sunt lacunele (dacă ele există) și își poate evalua atât învățătorul, cât și efortul copilului – odată cu evaluarea de la clasa a IV-a. De cealaltă parte, copilul se “antrenează” în siguranță cu testările naționale, pentru că notele acestea nu sunt trecute în catalog. În plus, atât copilul, cât și părintele sunt feriți de șocul examenului de la finalul clasei a VIII-a, până acum câțiva ani primul examen pe care copilul îl dădea.

Rezultatele nu se trec în catalog, testările sunt făcute pe model PISA și sunt menite să îi ajute pe părinți să vadă dacă învățătorul de la clasa îl supra sau subevaluează pe copil, să afle încă de la început care sunt lacunele elevului și cum să îl ajute peste vară, iar pe copil să nu resimta șocul primului examen din viața sa la 14 ani.

Învățătorii și profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare pentru elevii ale căror rezultate la evaluări au indicat anumite lacune, planuri pe care să le arate și părinților pentru a lucra împreună pentru ridicarea nivelului copilului.

Sindicatele și parte a corpului profesoral se luptă, însă, de câțiva ani să facă dispărute din lege aceste evaluări. Motivele sunt următoarele:

oricine poate vedea efortul pe care l-a depus învățătorul la clasă (cum au evoluat copiii de la a II-a la a IV-a)
rezultatele evaluărilor pot fi folosite pentru o eventuală viitoare salarizare bazată pe performanță
mare parte a profesorilor nu au fost formați pentru înțelegerea evaluărilor și echiparea părinților cu instrumentele necesare pentru a corecta și ei, acasă, lacunele identificate de aceste evaluări în educația copilului.
profesorii sunt nevoiți să corecteze un alt tip de testări decât cele uzuale, activitate cronofaga și considerata de ei fără finalitate practica.

Efectul: evaluările sunt trecute în irelevantă de Ministerul Educației, care nu a publicat niciodată până acum nivelul mediu al elevilor la fiecare din aceste testări, astfel încât părintele să aibă cu ce să își compare rezultatele copiilor, iar societatea să știe ce se întâmplă cu copiii în gimnaziu. În locul unor concluzii clare și simple ale ale rezultatelor, care să poată fi înțelese și folosite de orice părinte, Ministerul Educației publică în fiecare an o analiză elaborată și complexă, de peste 100 de pagini, greu de înțeles și la fel de dificil de găsit pe site-ul oficial al ministerului.” (conform Hotnews)

Câteva concluzii desprinse în urma evaluărilor

Inca din învățământul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerinţele curriculumului naţional;
3 din 4 elevi nu dobândesc abilitățile necesare de analiza și de interpretare a cunoştinţelor dobândite;
Şcoala dezvolta prea puţin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza și de interpretare a cunoştinţelor;
Inca din cls a IV-a elevii nu receptează fidel toate ideile şi informaţiile din textele date și nu argumentează logic ideile exprimate în redactare;
Sunt elevi care nu pot închega un text de mică întindere pe baza ideilor personale;
Problemele de raționament au un nivel scăzut de rezolvare, dovadă că demersul practic la clasă se bazează foarte putin pe acest tip de domeniu cognitiv;
Elevul de clasa VI-a are o dificultate vădită în abordarea textului non literar în limba română. Constatarea nu face decât să reconfirme concluziile la care au ajuns studiile PISA cu privire la capacitatea de înțelegere a textelor la elevii români
In mediul urban, exista o corelaţie foarte puternică între scorul obținut la ENVI si media notelor de la ENVIII, chiar dacă este vorba despre elevi de la clase diferite (a VI-a, respectiv a VIII-a);

O „cosmetizare” a rezultatelor obținute nu este nici în interesul elevului, nici în interesul procesului de învățământ, împiedicând cunoașterea situației reale și orientarea școlară corectă a elevilor. (Mircea Miclea)