Ce sunt evaluările naţionale – EN II, EN IV, EN VI?

Evaluările naţionale (EN II, EN IV, EN VI) au drept referenţial testările internaţionale TIMSS, PIRLS, PISA.

Aceste testări își propun să evalueze capacitățile elevilor de a pune în practică informațiile dobândite în perioada școlarizarii, iar accentul nu se pune pe cunoștințele elevilor, ci pe:

  • cunoştinţele pe care elevul trebuie să le posede
  • aptitudinile, abilitatile pe care el trebuie să si le însuşească
  • contextul în care elevii vor fi puşi în fata unor probleme din viata cotidiană la care vor trebui să răspundă.

Testele nu vizează „ceea ce se predă la clasă”, deoarece nu urmăresc reproducerea de informaţii. Fiind centrate pe deprinderi, abilitaţi  de adaptare la situaţii noi, aceste teste se axează pe competentele dobândite, NU pe reproducerea de cunoştinţe predate.

Ce urmăresc aceste evaluări ?

– Pentru clasa a II-a evaluările acoperă abilitatile de bază de scris, citit şi de matematică;

– Pentru clasa a IV-a evaluările acoperă nivelul de înţelegere a textului scris, texte la prima vedere, precum şi competenţele de matematică;

– Pentru clasa a VI-a evaluările acoperă competenţele de bază de scris, citit şi matematică. Rezultatele evaluării sunt utilizate şi pentru pre-orientarea şcolară către un anumit tip de liceu.

“Dar deși se știe că aceste evaluări trebuie utilizate pentru a individualiza planurile de învățare și pentru a vedea progresul de la a II-a la a IV-a – pentru a nu ajunge să ne uităm cu ochi mari de ce la Evaluarea națională rezultatele sunt proaste sau la PISA sunt proaste și noi nu facem nimic nici în a II-a, nici în a IV-a, nici în a VI-a

Cu toate astea rezultatele acestor evaluări nu se utilizează pentru dezvoltarea practicilor de învățare și a învățării în cazul elevilor.

Ministerul are tone de date, de exemplu, despre faptul că diferența dintre mediul urban și mediul rural crește de la clasa a II-a la clasa a VI-a.” (Mircea Miclea)

Dezvoltarea competentelor de evaluare

Specialiştilor internaţionali afirma că există anumite deprinderi care sunt absolut esenţiale în dezvoltarea elevilor ca viitori adulţi capabili să se adapteze rapid.

Aceste deprinderi includ:

  • comunicarea eficientă
  • adaptabilitatea la situaţii noi
  • flexibilitatea în abordarea sarcinilor de lucru
  • rezolvarea de situaţii-problemă complexe
  • utilizarea tehnologiilor  pentru o varietate de scopuri.

Personalul didactic joaca un rol fundamental în asigurarea unor examinări ce susţin procesul de invatare al elevilor. Cadrele didactice trebuie sa înţeleagă  mai bine care sunt aşteptările de invatare, pentru a putea planifica eficient activitatea pedagogica, a evalua într-un mod unitar si corect nivelul de invatare al elevilor si a oferi elevilor feedback util care sa le permită sa progreseze.

De aceea se recomanda o mai mare utilizare a evaluărilor naţionale de la clasele a II-a si a VI-a în scopul dezvoltării competentelor de evaluare ale cadrelor didactice si creşterii calităţii feedback-ului.

Ce ar trebui sa facem cu rezultatele?

Rezultatele individuale ar trebui supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic, in urma careia se decide, acolo unde este cazul, elaborarea planului individualizat de învățare, instrument esential de remediere.

Deoarece nu se trec note sau calificative în catalog, impactul lor nu trebuie sa fie unul negativ, ci de suport pentru procesul de dezvoltare individuală. Testele nu trebuie „lucrate la clasă” în mod special, deoarece vizează deprinderi formate oricum prin curriculum.

Este necesară o mai bună cunoaştere, la nivelul întregului sistem de învăţământ, a rolului acestor evaluări naţionale. Este importantă formarea cadrelor didactice în calitatea de beneficiari ai informaţiilor de tip calitativ rezultate în urma evaluărilor.

Sunt utile aceste testari?

“Evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a pot fi un ajutor pentru părinți și copii: părinții află care este nivelul onest al celui mic în fața unor subiecte făcute de altcineva decât învățătoarea de la clasă, află din timp (clasa a II-a) care sunt lacunele (dacă ele există) și își poate evalua atât învățătorul, cât și efortul copilului – odată cu evaluarea de la clasa a IV-a. De cealaltă parte, copilul se “antrenează” în siguranță cu testările naționale, pentru că notele acestea nu sunt trecute în catalog. În plus, atât copilul, cât și părintele sunt feriți de șocul examenului de la finalul clasei a VIII-a, până acum câțiva ani primul examen pe care copilul îl dădea.

Rezultatele nu se trec în catalog, testările sunt făcute pe model PISA și sunt menite să îi ajute pe părinți să vadă dacă învățătorul de la clasa îl supra sau subevaluează pe copil, să afle încă de la început care sunt lacunele elevului și cum să îl ajute peste vară, iar pe copil să nu resimtă șocul primului examen din viața sa la 14 ani.

Învățătorii și profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare pentru elevii ale căror rezultate la evaluări au indicat anumite lacune, planuri pe care să le arate și părinților pentru a lucra împreună pentru ridicarea nivelului copilului.

Sindicatele și parte a corpului profesoral se luptă, însă, de câțiva ani să facă dispărute din lege aceste evaluări. Potrivit surselor HotNews.ro, motivele sunt următoarele:

  • oricine poate vedea efortul pe care l-a depus învățătorul la clasă (cum au evoluat copiii de la a II-a la a IV-a)
  • rezultatele evaluărilor pot fi folosite pentru o eventuală viitoare salarizare bazată pe performanță
  • mare parte a profesorilor nu au fost formați pentru înțelegerea evaluărilor și echiparea părinților cu instrumentele necesare pentru a corecta și ei, acasă, lacunele identificate de aceste evaluări în educația copilului.
  • profesorii sunt nevoiți să corecteze un alt tip de testari decat cele uzuale, activitate cronofaga si considerata de ei fara finalitate practica.

Efectul: evaluările sunt trecute în irelevantă de Ministerul Educației, care nu a publicat niciodată până acum nivelul mediu al elevilor la fiecare din aceste testări, astfel încât părintele să aibă cu ce să își compare rezultatele copiilor, iar societatea să știe ce se întâmplă cu copiii în gimnaziu. În locul unor concluzii clare și simple ale ale rezultatelor, care să poată fi înțelese și folosite de orice părinte, Ministerul Educației publică în fiecare an o analiză elaborată și complexă, de peste 100 de pagini, greu de înțeles și la fel de dificil de găsit pe site-ul oficial al ministerului.” (conform Hotnews)

Câteva concluzii desprinse in urma evaluărilor

Inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerinţele curriculumului naţional;

3 din 4 elevi nu dobândesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunoştinţelor dobândite;

Şcoala dezvolta prea puţin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunoştinţelor;

Inca din cls a IV-a elevii nu receptează fidel toate ideile şi informaţiile din textele date si nu argumentează logic ideile exprimate în redactare;

Sunt elevi care nu pot închega un text de mică întindere pe baza ideilor personale;

Problemele de raţionament au un nivel scăzut de rezolvare, dovadă că demersul practic la clasă se bazează foarte puţin pe acest tip de domeniu cognitiv;

Elevul de clasa VI-a are o dificultate vădită în abordarea textului non literar în limba română. Constatarea nu face decât să reconfirme concluziile la care au ajuns studiile PISA cu privire la capacitatea de înţelegere a textelor la elevii români

In mediul urban, exista o corelaţie foarte puternică între scorul obţinut la ENVI si media notelor de la ENVIII, chiar dacă este vorba despre elevi de la clase diferite (a VI-a, respectiv a VIII-a);

 

O „cosmetizare” a rezultatelor obținute nu este nici în interesul elevului, nici în interesul procesului de învățământ, împiedicând cunoașterea situației reale și orientarea școlară corectă a elevilor.

 

Vezi si Rezultatele Evaluării Naţionale cls a II-a  
Vezi si Rezultatele Evaluării Naţionale cls a IV-a  
Vezi si Rezultatele Evaluării Naţionale cls a VI-a  

 

 

Share