Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învătare (TALIS) al OCDE este primul studiu internaţional centrat pe mediul de învăţare si pe condiţiile de lucru asigurate profesorilor în scoli.

Studiul pune accent pe temele care, conform cercetărilor, pot influenta procesul efectiv de predare. Cadrele didactice vorbesc despre formarea lor inițială și formarea profesională de care beneficiază, feedbackul pe care îl primesc cu privire la metodele lor de predare, atmosfera din clasă și din cadrul unității de învățământ, propria satisfacție profesională și propriile sentimente legate de abilitățile lor profesionale.


PROFILUL DEMOGRAFIC AL CADRELOR DIDACTICE


EXPERIENȚA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE


STATUTUL DE ANGAJAT


FORMAREA PROFESIONALĂ

Chestionarele au inclus atât întrebări referitoare la formarea inițială și formarea continuă, cât și întrebări referitoare la măsura în care se simt pregătiți pentru predarea disciplinei, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și din punct de vedere pedagogic.

 


MĂRIMEA ȘCOLII ȘI DIMENSIUNEA CLASEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL


RESURSELE UMANE ȘI MATERIALE DE CARE DISPUNE ȘCOALA


FEEDBACKUL OFERIT CADRELOR DIDACTICE


EFECTELE EVALUĂRII ȘI FEEDBACKULUI OFERIT CADRELOR DIDACTICE


METODELE DE EVALUARE A ELEVILOR UTILIZATE DE CĂTRE PROFESORI


MEDIUL ȘCOLAR


TIMPUL ALOCAT DE PROFESOR DIVERSELOR SARCINI


EFICIENTA PERSONALA

Rezumat

Potrivit studiului TALIS, cadrul didactic tipic din învățământul secundar inferior:

  • este femeie;
  • are vârsta de 42 de ani;
  • are studii universitare de licență sau master (ISCED 5A);
  • a absolvit un modul psiho-pedagogic sau a participat la un program de formare în domeniul pedagogic;
  • are 16 ani de experiență ca profesor, din care 10 ani în școala actuală;
  • este angajat cu normă întreagă în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Datele studiului TALIS oferă de asemenea o descriere a mediului școlar în care cadrul didactic tipic din învățământul secundar inferior își desfășoară activitatea. Această unitate de învățământ:

  • este publică;
  • concurează cu alte unități de învățământ în atragerea elevilor;
  • are 474 de elevi, 32 de profesori și o dimensiune medie a claselor de 22 de elevi;
  • angajează o persoană specializată în asistență pedagogică la fiecare 22 cadre didactice din unitatea de învățământ și o persoană din categoria personal administrativ la fiecare 8 cadre didactice;
  • se confruntă cu elevi care întârzie la școală cel puțin o dată pe săptămână;
  • se bucură de relații bune între cadre didactice și elevi.

În medie, în țările participante

  • între 80% și 92% dintre cadrele didactice au raportat că pot convinge adesea elevii să creadă că pot obține rezultate școlare bune, că îi pot ajuta să aprecieze procesul de învățare, că pot elabora întrebări adecvate elevilor, că pot controla comportamentul perturbator în clasă, că pot clarifica așteptările legate de comportamentul elevilor, că pot ajuta elevii să dezvolte o gândire critică, că pot determina elevii să respecte regulile clasei, că pot calma elevii care manifestă comportament perturbator, că pot utiliza o mulțime de strategii de evaluare și că pot oferi explicații alternative atunci când elevii sunt confuzi.
  • În România, aceste procentaje sunt între 95% și 99%. În schimb, atât motivarea elevilor care prezintă un interes scăzut în activitatea școlară (70% la nivel Raport Național, 88% în România) cât și implementarea unor strategii educaționale alternative (77% la nivel internațional, 93% în România) par să fie relativ mai dificile, în medie, pentru cadrele didactice din țările participante la studiul TALIS.

Conform propriei lor percepții, profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se simt cel mai bine pregătiți dintre profesorii din țările participante la studiu:

  • 99,8% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate
  • 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.
  • Aceste procente sunt peste mediile la nivel internațional, de 93,2% în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, respectiv 88,9% în ce privește pedagogia disciplinei predate.
  • Conform propriei lor percepții, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii.

"Rezultatele sunt paradoxale, daca privim si rezultatele la clasa ale profesorilor care au aceste pareri despre ei insisi. Rezultatele testelor PISA 2012 - realizate tot de catre OCDE - arata ca elevii din Romania sunt pe locul 45 din 65, elevii din Malaezia sunt pe locul 52, in timp ce elevii din Finlanda sunt pe locul 12 si elevii din Japonia - pe locul 7." (Sursa Hotnews)

Aici puteti vedea un model de test Pisa, iar aici puteti citi despre evaluarea personalului didactic.

(Raport Național Analiza mediului educațional din România)

 

 

Poate te mai intereseaza si

Cum vede Comisia Europeană şcoala din România – Monitorul educatiei 2017... Comisia Europeană a făcut publice statistici oficiale, care dau dimensiunea reală a sistemului de educatie românesc. ”Monitorul educației și formării”...
Evaluarea scolilor din România: de la conformare la îmbunatatiri Evaluarea unitatilor de învatamânt urmăreşte, de obicei, doua scopuri: îmbunatatiri si responsabilizarea. Evaluările şcolilor în scopul îmbunatatiri s...
Timpul total de instruire in Europa, in invatamantul obligatoriu 2017/2018 Timpul de instruire reprezintă durata pe parcursul căreia o școală publică trebuie să asigure instruirea elevilor la toate disciplinele integrate în c...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *