Conform ultimelor date PISA 2015 , elevii de 15 ani petrec în medie 17 ore pe săptămână pe activități cum ar fi teme, proiecte sau pregatire suplimentara. Datele din publicația Eurydice privind timpul de instruire ne arată că durata medie a unei săptămâni școlare în Europa pentru același grup de vârstă este de aproximativ 26 de ore. In total inseamna 43 de ore de învățare formală pe săptămână - mai mult decât un job full time. Dar tot acest timp într-adevăr merita?

Timpul petrecut de copiii in ceea ce priveste temele pentru acasă variază enorm în întreaga lume, în funcție de presiunile și așteptările fiecărei țări.

Dezbaterile din jurul temelor duc adesea la pozitii contrare - fie le susțineți, fie vă opuneți. Dar ce se află in spatele acestor poziții?

Cei care susțin temele, în mod natural, cred ca acestea au un impact pozitiv asupra realizării elevilor, dar există dovezi solide pentru această idee? Studiile par să prezinte rezultate mixte privind legătura dintre teme și rezultate scolare mai bune. Publicația PISA 2015 a OCDE menționează chiar că sistemele educaționale în care elevii petrec mai multe ore la teme, proiecte sau pregatire suplimentara au de fapt o performanță mai slabă.

Alte cercetări sugerează că avem nevoie de o imagine mai nuanțată. Profesorul John Hattie subliniază faptul că, deși pot exista beneficii marginale ale temelor în învățământul gimnazial, nu există beneficii semnificative la nivelul primar; Teme mai putine pot fi mai eficiente decât o cantitate mare de teme, în timp ce elevii din gospodăriile cu venituri mici câștigă mai puțin beneficii la teme decât cei din gospodarii cu venituri mai mari.

Cei care susțin temele cred ca acest lucru le permite părinților să se implice în viața școlară si în procesul de învățare al copiilor lor. Dar, în cartea lor " The End of Homework" , Etta Kravolec și John Buell, susțin că povara temelor provoacă un stres semnificativ din partea familiei, incluzând conflictul părinte-copil, timpul redus al familiei și copiii excesiv de obosiți. Un studiu amplu a constatat că, atunci când aceștia ajută cu temele, anxietatea părinților cu privire la matematică poate avea un impact negativ asupra realizării copiilor lor la aceasta materie.

Un alt argument favorit este că temele au beneficii non-academice, cum ar fi creșterea responsabilității, capacitatea de a gestiona timpul, de a dezvolta obiceiurile și abilitățile de studiu și de a-și îndeplini sarcinile. Unele cercetări par să susțină acest argument, deși alte lucrări pun la îndoiala aceste constatări. Dar, indiferent de rezultatele cercetărilor, temele nu sunt singura modalitate de a dezvolta astfel de competențe. De exemplu, copiii care se joacă împreună într-un grup vor dezvolta, de asemenea, abilități de negociere și de gestionare a timpului, iar situațiile în afara școlii oferă în general o mulțime de oportunități de învățare.

Argumentele pro și contra temelor par să urmareasca acelasi lucru - în esență tema reprezinta o continuare a conținutului predat în clasă. Un studiu american confirmă această imagine, arătând că majoritatea profesorilor dau teme pentru acasa pentru a întări conținutul prezentat în clasă. In foarte rare cazuri temele se concentraza asupra utilizării conținutului în alte contexte, a aplicării diferitelor abilități sau a creativității. De asemenea, se bazează pe învățarea individuală și nu pe munca în echipă.

Deci, nu ar trebui să începem să gândim altfel despre temele de acasă? În loc să fim pro sau împotriva ei, am putea fi mai sensibili la elementele contextuale care influențează rezultatele, cum ar fi vârsta, fundamentul socio-economic sau rolul părinților?

Cea mai mare parte a cercetărilor disponibile pana în prezent, cu privire la impactul temelor, se bazează pe un model în care învățarea este măsurată în termeni de performanță școlară, care, deși un punct de vedere, este doar o mica parte a ceea ce inseamna educația. Nu ar trebui să încercăm cel puțin să măsuram rezultatele învățării din activități non-școlare? Am putea apoi să aflăm dacă temele au avut un impact mai mult sau mai puțin pozitiv decât, de exemplu, cantatul la chitara sau comunicarea pe telefoanele mobile.

Am putea fi, de asemenea, mai inovativi cu temele, de exemplu folosind modelul clasei inversate? Adica in timpul petrecut acasa copiii se pot uita la prelegeri selectate de profesori, în timp ce timpul școlar este folosit pentru a practica cunoștințe, adesea lucrand în proiecte in echipe. În cele din urmă, am putea încerca să ne gândim și la modul de recunoaștere a unei varietăți mai largi de învățare? Proiectul finanțat de UE GRASS a dezvoltat o modalitate de a nota competențele soft, iar temele ar avea cu siguranță un înțeles foarte diferit într-un astfel de cadru.

În cele din urmă, cu toate că temele evolueaza, nu ar trebui să recunoaștem că 17 ore pe săptămână este prea mult, având în vedere lipsa de dovezi privind utilitatea acestora? Poate e timpul să avem încredere în copiii noștri să facă altceva câteva ore pe săptămână ...

Autori: Peter Birch și David Crosier

Sursa "Homework: what is it good for"

 

Poate te mai intereseaza si

Evaluarea elevilor și studenților – Raportul „România Educată” Evaluările naționale din România sunt de mai multe feluri și au mai multe roluri, astfel:Evaluarea de final de clasă pregătitoare are rol de ori...
Timpul total de instruire in Europa, in invatamantul obligatoriu 2017/2018 Timpul de instruire reprezintă durata pe parcursul căreia o școală publică trebuie să asigure instruirea elevilor la toate disciplinele integrate în c...
Ce este PISA? Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor OECD / PISA este o evaluare standardizată internaţional, cu scopul de a măsura cât de bine sunt p...
Sharing is caring

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *