parintiicerschimbare@gmail.com
Teoria inteligentelor multiple

Teoria inteligentelor multiple

Teoria inteligentelor multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman.

Vedeti ce tip de inteligenta va caracterizeaza

Marcati propozitiile care sunt adevarate pentru dumneavoastra, incercuind cifra indicata in paranteza:

  1. Aud cuvintele in minte inainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)
  2. Oamenii vin la mine sa ceara sfaturi, atat la locul de munca cat si acasa. (6)
  3. Petrec timp in mod regulat meditand, reflectand si gandindu-ma la problemele importante ale vietii. (7)
  4. Imi place sa fiu inconjurat de plante.(8)
  5. Cand am o problema, caut ajutorul altcuiva mai degraba decat sa incerc s-o rezolv singur.(6)
  6. Prefer cartile cu ilustratii multe.(3)
  7. Am o voce placuta.(5)
  8. Prefer sporturile de echipa celor care se practica individual.(6)
  9. Trebuie sa exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge sa citesc sau sa urmaresc o demonstratie.(4)
  10. Aud intotdeauna o nota falsa.(5)
  11. Ma simt mai bine cand lucrurile sunt masurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2)
  12. Adesea ma joc cu animalele.(8)
  13. Cred ca am o coordonare motrica buna.(4)
  14. Adesea bat ritmul sau fredonez cand lucrez sau invat ceva nou.(5)
  15. Cartile sunt foarte importante pentru mine.(1)
  16. Am participat la sesiuni si seminarii de consiliere si dezvoltare personala ca sa aflu mai multe despre mine insumi.(7)
  17. Cand inchid ochii, vad adesea imagini clare.(3)
  18. Am cel putin trei prieteni apropiati.(6)
  19. Retin mai mult de la radio sau ascultand o caseta audio decat de la TV sau din filme.(1)
  20. Imi place sa gasesc erori de logica in ceea ce spun sau fac ceilalti(2)
  21. Tin un jurnal in care consemnez evenimentele din viata mea interioara.(7)
  22. Imi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1)
  23. Stiu multe melodii.(5)
  24. Sunt patron sau cel putin m-am gandit serios sa incep o afacere proprie.(7)
  25. Prefer sa-mi petrec serile cu prietenii decat sa stau singur. (6)
  26. Pot sa-mi imaginez usor cum ar arata ceva vazut de sus.(3)
  27. Daca aud o melodie o data sau de doua ori, pot s-o reproduc cu acuratete.(5)
  28. Fac experimente cu plante si animale.(8)
  29. Fac sport/activitati sportive in mod regulat.(4)
  30. Imi place sa ma distrez pe mine si pe altii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.(1)
  31. Ma consider lider (altii mi-au spus ca sunt lider.(6)
  32. Sunt sensibil la culori.(3)
  33. Mi-e greu sa stau nemiscat mai mult timp.(4)
  34. Pot sa socotesc in minte cu usurinta.(2)
  35. Cand lucrez imi place sa categorisesc lucrurile dupa importanta lor.(8)
  36. Consider ca am vointa puternica si ca sunt independent.(7)
  37. Matematica si stiintele au fost materiile mele preferate in scoala.(2)
  38. Pot sa tin ritmul cu un instrument de percutie simplu cand se canta un cantec.(5)
  39. Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o camere video pentru a inregistra ceea ce vad in jur.(3)
  40. Ceilalti imi cer cateodata sa explic sensul cuvintelor pe care le folosesc cand scriu sau cand vorbesc.(1)
  41. Imi place sa port haine din materiale naturale.(8)
  42. Sunt realist in privinta punctelor mele tari si slabe (datorita feedback-ului primit din diverse surse.(7)
  43. Cele mai bune idei imi vin cand ma plimb,fac jogging sau desfasor o activitate fizica.(4)
  44. Prefer sa joc Monopoly sau bridge decat sa fac pasiente sau sa joc alte jocuri de unul singuri.(6)
  45. Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(5)
  46. Visez mult noaptea. (3)
  47. Ca elev, am invatat mai usor la engleza, stiinte sociale si istorie decat la matematica si stiinte.(1)
  48. Prefer sa petrec un week-end singur la o cabana in padure,decat intr-o statiune moderna cu multa lume in jur.(7)
  49. Imi place sa cos, sa tes, sa cioplesc, sa fac tamplarie sau alte activitati manuale.(4)
  50. Cateodata ma surprind mergand pe strada fredonand.(5)
  51. Ma orientez usor in locuri necunoscute.(3)
  52. Cand conduc pe autostrada sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decat la peisaj.(1)
  53. Ma simt bine in padure.(8)
  54. Imi place sa joc jocuri care necesita gandire logica.(2)
  55. Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4)
  56. Imi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)
  57. Imi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu eu sa fac.(6)
  58. Imi place sa ma implic in activitati legate de munca mea, biserica sau comunitate care presupun prezenta unui numar mare de oameni.(6)
  59. Imi place sa fac experimente (ex.” Ce-ar fi daca as dubla cantitatea de apa pe care o torn la radacina trandafirului in fiecare zi?”) (2)
  60. Pot sa raspund la atacuri cu argumente.(7)
  61. Cant la un instrument muzical.(5)
  62. La scoala geometria mi s-a parut mai usoara decat algebra.(3)
  63. Mintea mea cauta structuri, regularitati, secvente logice in jur.(2)
  64. Recent am scris ceva ce m-a facut sa ma simt mandru sau a fost apreciat de ceilalti.(1)
  65. Weekend-ul ideal este o iesire in natura.(8)
  66. Ma simt bine in mijlocul multimii.(6)
  67. Cred ca aproape orice are o explicatie rationala. (2)
  68. Am un hobby pe care nu-l dezvalui altora.(7)
  69. Prefer sa-mi petrec timpul liber in natura.(4)
  70. Ma intereseaza progresele in stiinta.(2)
  71. Sunt foarte bun bucatar.(8)
  72. Imi place sa ma joc cu jocuri de puzzle, labirint si alte jocuri vizuale.(3)
  73. Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii.(4)
  74. Viata mea ar fi mai saraca daca nu ar fi muzica.(5)
  75. Uneori gandesc in concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez in cuvinte sau imagini.(2)
  76. Conversatia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1)
  77. Am cateva scopuri importante in viata, la care ma gandesc in mod regulat.(7)
  78. In camera mea trebuie sa fie o floare.(8)
  79. Imi place “Montagne russe”(roller coaster) si alte experiente fizice asemanatoare.(4)

Insumati de cate ori aveti fiecare numar si treceti cifra in dreptul numarului corespunzator. Scorurile cele mai ridicate indica inteligentele dumneavoastra predominante.

Pentru acest test inteligentele au fost numerotate in felul urmator;

  1. verbala/lingvistica
  2. matematica /logica
  3. vizuala/spatiala
  4. corporala/ kinestezica
  5. ritmica /muzicala
  6. interpersonala
  7. intrapersonala
  8. naturalista

Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teoriei lui Gardner, sunt:

Inteligenţa verbală/lingvistică

Aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.

Acest tip de inteligenta include abilitatea de a opera verbal cu cuvintele (povestitori, purtători de cuvând, politicieni), precum și în scris (poeți, scriitori, dramaturgi, jurnaliști, editori). Practica pedagogică din zilele noastre solicită în mod deosebit dezvoltarea acestui tip de inteligență. La școală, elevii ascultă, scriu, citesc și vorbesc. Copiilor care se încadrează în această tipologie de timpuriu le place ordinea, sunt metodici și se simt mai confortabil atunci când au reguli și structură, și sunt capabili de a gândi logic. Le place să asculte, învață să vorbească de la o vârstă fragedă, scriu și citesc în mod corespunzător. Au memorie bună, așa că își amintesc cu ușurință și cu plăcere. Nu se simt stânjeniți în fața unei audiențe și sunt dispuși să recite poezii. Învață cu ușurință limbi străine și cea mai bună metodă de a îi învăța este prin povești – pe cei mai mici, prin basme, iar pe cei tineri – povestiri, dezbateri și discuții.

Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu: structurile şi regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului (aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza informaţii despre limbajul însuşi (funcţia metalingvistică).

Inteligenţa logică/matematică

Aceasta include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirea logică în ştiinţă, studii sociale, literatură etc.

Acest tip de inteligenţă cuprinde şi capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a formula ipoteze ştiinţifice şi a înţelege relaţiile de cauzalitate. Şcolarul mic îşi dezvoltă aceste capacităţi prin activităţi concrete, prin înţelegerea relaţiei de corespondenţă biunivocă, prin operaţiunea de numărare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele majorităţii şcolilor, însă trebuie fixate prin activităţi corespunzătoare.

Aceasta este abilitatea de a opera cu numere (matematicieni, contabili, statisticieni) și de a gândi rațional (oameni de știință, programatori, logicieni). Și acest tip de inteligență este prezentă în mod activ în programa școlară. Dacă acest tip de inteligență este reprezentativ pentru copilul tău, vei observa cu ușurință că preferă mai ales acuratețea, este extrem de organizat, are gândire abstractă și îi place matematica. Acești copii își manifestă de la vârste mici interesul pentru computere și rezolvă cu ușurință experimentele logice și problemele. De asemenea, se descurcă bine la fizică și chimie, materii care necesită precizie, logică și dezvoltă o mentalitate specială. Pentru a le suscita interesul, va trebui să le dai sarcini diverse și să folosești vizualizarea de grafice și tabele, să le oferi diferite
experimente și joculețe matematice.

Inteligenţa vizuală/spaţială

Această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.

Acesta este darul de a percepe lumea în mod vizual și de a analiza acest tip de informații (vânător, cercetaș, ghid), dar și de transforma spațiul (arhitect, artist, inventator, designer de interior). Oamenii care au acest tip de inteligență sunt receptivi la culori, forme, linii și relații între obiecte din spațiu. Își pot exprima ideile în mod grafic.
Dacă observi că un copil gândește în imagini, creează imagini vizuale, își amintește mai bine tocmai prin intermediul fotografiilor, acestea sunt tipice tipului său de inteligență. Asemenea copii adesea folosesc metafore în povestirile lor, citesc cu ușurință hărți, tabele și grafice și sunt sensibili la culorile și formele obiectelor înconjurătoare. Manifestă interes în artele vizuale, așa că pentru a le stimula interesul este mai bine să folosim ilustrații ale materialului studiat. Grație imaginilor vizuale, copiii își vor consolida mai ușor cunoștințele și își vor aminti lucruri care altminteri sunt dificil de perceput prin logică.

Elevii cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un spaţiu matriceal.

Inteligenţa corporală/kinestezică

Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura de bord. Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivel tactil şi cutanat.

Include capacitatea de a-și folosi propriul corp pentru a se exprima, a comunica sentimente și emoții prin mișcare (atlet, dansator, actor), a-și folosi mâinile pentru a transforma diferite obiecte (meșteșugar, sculptor, inginer, chirurg). Astfel de oameni sunt foarte abili și rapizi în acțiunile lor.
Copiii care au acest tip de inteligență sunt caracterizați de o bună coordonare – au un control foarte precis al corpului lor și simt ritmul foarte bine. Au reacții rapide și bine dezvoltate la nivelul corpului, și învață rapid cum să mânuiască obiecte și unelte. Oricum, acestor copii le place să acționeze, să se miște, se grăbesc să atingă totul și preferabil nu prin vizualizare, ci prin atingere și chiar degustare. Rămân indiferenți la picturi și imagini vizuale, și percep lumea prin senzații tactile, astfel că își amintesc ceea ce au făcut, nu ceea ce au auzit sau citit. Învață mai bine atunci când acționează și se joacă cu obiecte în timp ce ascultă o informație. Își comută rapid atenția și ca rezultat, apar probleme de concentrare pe care părinții le interpretează adesea drept lene, neglijență sau lipsă de
concentrare. Ar fi mai bine pentru copii să primească informațiile prin intermediul mișcărilor (precum în rap), să folosească modele vizuale pe care le pot atinge și cu care se pot juca. Acești copii necesită pauze frecvente în care să se joace, să alerge sau să facă exerciții fizice.

Inteligenţa muzicală/ritmică

Acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat.

Acest tip de inteligenţă reprezintă capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de interpret) formele muzicale.

E este abilitatea de a percepe și evalua muzica (critic de muzică), de a crea și transforma (compozitor) și de a interpreta (actor, cântăreț). Cineva care are bine dezvoltată inteligența muzicală își amintește cu ușurință melodii și este capabil de a le reproduce. Astfel de oameni sunt și foarte receptivi la ritm. La copii, aceasta se manifestă prin interesul lor pentru sunete. Sunt receptivi la tonuri, ritm și tempo, și percep muzica într-un mod foarte emoțional. Încă de la vârste mici, sunt capabili de a înțelege forme muzicale complexe.
Sunt foarte emotivi și au o intuiție dezvoltată, așa că în procesul de învățare al acestui tip de copii este cel mai bine să folosești muzica lor preferată. Ai grijă și la ritmul cu care vorbești. O bună înțelegere și reținere nu depinde doar de ceea ce spui, dar și de cum sună cu exactitate cuvintele tale.

Inteligenţa interpersonală

Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor; include şi capacitatea de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi capacitatea de a reacţiona eficient la situaţiile respective.

Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare verbală şi nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. La un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la copilul care observă şi reacţionează la stările şi dispoziţiile adulţilor din jurul său. La nivel complex, se traduce prin capacitatea adultului de a „citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi.

Abilitatea de a sesiza stări de spirit, motivații, intenții și emoții ale altor oameni. Aceasta este
și abilitatea de a comunica, de ex. a face schimb de informații cu alte persoane în mod verbal și non-verbal, prin limbajul semnelor, muzică și vorbe (oamenii de vânzări, politicieni, manageri, profesori, asistenți sociali). Copiii cu acest tip de inteligență pot discuta și negocia de la vârste fragede și le place să fie printre oameni. Atunci când cresc dobândesc abilitatea de a recunoaște gândurile și planurile altor persoane, astfel că încep adesea să manipuleze
oamenii. Astfel de copii au mulți prieteni, prezintă activitate în rândul oamenilor, și preferă să medieze dispute și conflicte.
Dată fiind bucuria de a comunica cu oamenii, acest tip de copii înțelege cel mai bine cunoștințele în cadrul unei echipe, așa că nu încercați să îi țineți în casă în speranța că se vor concentra și vor învăța lecțiile mai ușor. Învățați-i implicându-i în lucrul în echipă, în activități de grup, discuții, dispute, și dați-le ocazia să își exprime punctele de vedere. Încurajați acești copii dându-le ocazia să ia parte la cursuri suplimentare.

Inteligenţa intrapersonală

Aceasta presupune capacitatea de a înţelege ce se întâmpla în universul nostru psihologic, de a avea o reprezentare de sine corectă, de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe, de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.

O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece timpul reflectând, gândind, autoevaluându-se. Nevoia de introspecţie transformă inteligenţa în ceva extrem de intim.

Aceasta presupune conștiință de sine și sensibilitate crescută, înțelegerea propriilor calități și slăbiciuni, credințe limitative, motivații, atitudini, dorințe și emoții. Astfel de oameni au de asemenea un grad crescut de auto-control, înțelegere de sine și stimă de sine (psiholog, psihiatru și filosof). Acest tip de inteligență se manifestă prin alte tipuri de inteligență definite de Gardner.
Copiii cu acest tip de inteligență intuitivă au o înclinație spre auto-cunoaștere și chiar auto-examinare. Acești copii introverți prin natura lor își resimt puternic calitățile și slăbiciunile pentru a-și înțelege mai bine propria dezordine mintală. De la un stadiu timpuriu, au propriile lor valori și scop în viață. Acțiunile lor sunt ghidate de o intuiție puternică, auto-motivare și dorința de a excela. Armonia lor interioară este perturbată uneori de analiza constantă,
de profunzime, a experiențelor personale. În educarea lor trebuie să le oferi acestor copiii oportunitatea de a-și auto-organiza procesul de învățare. Ei nu au nevoie de control, ei înșiși sunt suficient de organizați. Asemenea copii nu trebuie forțați, fiindcă asta doar le va
întări rezistențele și dorința de a se închide și mai mult în ei înșiși, iar aceasta nu va duce la nimic bun.

Inteligenţa naturalistă

Aceasta este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei preferă ecologia, zoologia, botanica.

Naturaliștii au abilitatea de a înțelege natura și de a detecta regularități; de a naviga printre multe organisme vii (botanist, veterinar, pădurar). Sunt și ei sensibili și preocupați de anumite caracteristici ale lumii din jurul lor (meteorolog, geolog, arheolog). Acestor copii le place la nebunie să stea afară și procesul lor de învățare este cel mai eficient în timpul excursiilor, școlilor ecologice și altor forme prin care vor avea ocazia să exploreze
lucruri care îi entuziasmează.

Sursa foto: desprecopii.com
Surse articol: Catalina NicolinCentrul national de formare a personalului din învăţământul preuniversitar, Scritub si “Folosirea educației non-formale și a metodelor interactive în lucrul cu tinerii”.
Like
Sharing is caring
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Close Menu