Psihologie

Bullying – Definiție, forme, metode de combatere

bullying-ul

Bullying-ul este vast răspândit, dar nu multă lume vorbește despre consecințele sale sau despre metodele de oprire sau ameliorare a bullying-ului. Nu există termen echivalent în limba română, însă poate fi asociat cu termenii ca intimidare, terorizare, etichetare, batjocură. Ca o mică explicație: ‘bullying’ se referă la comportament și ‘bully’ se referă la agresor.

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este un comportament intenționat, de intimidare, care apare în mod repetat și are la bază o percepție a unui dezechilibru de forțe. De multe ori, victima este percepută drept vulnerabilă (provenind din alt mediu social, este percepută ca ‘diferită’ etc) și/sau având dificultăți în a face față acestui comportament. Pe de altă parte, prin intimidare bully-ul se simte în control.

Care sunt cauzele bullying-ului?

Acestea sunt multiple si trebuie considerate la nivel individual. De multe ori, ‘bully-ul’ trăiește într-un mediu nesigur acasă și poate el însuși este victima abuzului în familie. De asemenea, riscul de abandon școlar și/sau probleme mai târziu în viață este mai mare în această categorie. Mesajul meu este sa nu generalizăm și să încercăm să înțelegem ce este în spatele acestor probleme. Bullying-ul nu trebuie acceptat, iar bully-ul poate are nevoie de ajutor.

Care este diferența dintre bullying și comportamentul ‘normal’?

Răspunsul succint ar fi că această diferență constă în intenția comportamentului și efectul negativ asupra victimei. Copiii și adolescenții învață să ‘navigheze’ relațiile interumane și acest proces poate să includă certuri, alianțe sau neînțelegeri. Acest lucru este normal. Atunci când cineva este rănit (emoțional sau fizic) în mod intenționat și repetat, vorbim de bullying.

Care sunt tipurile de bullying?

Există mai multe tipuri care pot să apară împreună sau izolat: verbal, fizic, emoțional sau cyberbullying.

  • Verbal constă în: jigniri, insulte, amenințari, porecle sau denigrare.
  • Fizic constă în: bătăi, tras de păr, îmbrânciri, loviri șamd.
  • Emoțional: răspândirea de zvonuri, exluderea victimei din grupuri de socializare, încurajarea altor persoane să nu vorbească cu victima șamd.
  • Cyberbullying: comentarii negative online, mesaje de denigrare, trimiterea de mesaje abuzive șamd.

Care sunt efectele bullying-ului?

Cele vizibile sunt legate de bullyingul fizic: efecte directe: vânătăi, zgârieturi, răni; sau indirecte: caiete rupte, obiecte distruse sau furate (de ex. copilul se întoarce acasă fără ceas sau fără telefonul mobil). În cele mai multe cazuri, efectele bullyingului sunt la nivel emoțional. Ele pot să includă: stimă de sine redusă, anxietate, depresie, randament școlar redus, ideație suicidară, tulburări de alimentație, rușine. Victima se simte neputincioasă și singură. Aceste consecințe pot fi pe termen scurt, mediu și lung, depinzând de durata bullying-ului, suportul familial/școlar și de reziliența individuală. Sunt multiple studii de cercetare care arată că persoanele care au fost victimele bullying-ul sunt mai predispuse în viața adultă la probleme psihiatrice, precum tulburare depresivă sau anxietate.

Cum recunoaștem dacă cineva este victima bullying-ului?

Modificări comportamental- emoționale bruște: refuz școlar, furie, izolare socială, tristețe. Copiii mai mici se pot plânge de dureri care nu au cauza medicală, de exemplu dureri de cap sau de burtă. Aceste dureri sunt legate de nivelul de stres și cei mici sunt chinuiți de aceste simptome (NU le ‘inventează’). Schimbări bruște ale cercului de prieteni. Reacții emoționale negative după timp-ul petrecut online.

Cum putem ajuta ca părinți?

– A asculta și a vorbi despre aceste probleme cu cei tineri este extrem de important.

– Alocați timp zilnic pentru a întreba și a discuta despre cum a fost la școală.

– Dacă adolescentul sau copilul dumneavoastră relatează probleme, ajutați-l să identifice o persoană adultă de la școală (de încredere) cu care poate discuta despre aceste probleme. De asemenea, discutați posibile soluții ale bullying-ului (cum să evite persoana în cauză, cum să ceară ajutor).

– Dacă copilul dumneavoastră este victima bullying-unui, sfătuiți-l să rămână calm, să nu își afișeze emoțiile în acele momente și să iasă din situația respectivă cât poate de repede. Ideal ar fi să existe o persoană de contact în școală, căreia i-ar putea relata dificultățile.

– Luați legătura cu școala și discutați procedurile anti-bullying. Doar prin colaborare se poate remedia aceasta problemă. Citiți aici cine trebuie să intervină în cazurile de bullying de la școală.

– Dacă sunteți îngrijorați de siguranța adolescentului/ copilului atunci alertați Poliția. Uneori schimbarea școlii este o opțiune.

– Dacă nu copilul dumneavoastră este victima bullyingului, ci altcineva din clasă, încurajați-vă copilul să fie un model împotriva bullying-ului (adică să ofere ajutor, să îi încurajeze și pe ceilalți să intervină). Majoritatea tinerilor nu sunt de acord cu acest comportament; important este ca adolescentul dvs să știe ca are puterea de a produce schimbări. Bullying-ul este oprit printr-un efort colectiv.

Mesaje pentru personalul școlar

– V-aș încuraja să verificați dacă aveți proceduri pentru combaterea bullying-ului. De asemenea, este important să existe consecințe clare pentru comportamentul de acest tip. Este o responsabilitate a școlii de a păstra siguranța tuturor elevilor.

– V-aș încuraja să aveți persoane desemnate care sa vorbeasca cu elevii ce sunt victime ale bullying-ului.

– V-aș încuraja să colaborați cu psihologi. În țările vestice fiecare școala are un contract cu un psiholog educațional care oferă suport victimelor, dar și agresorilor.

Mesaje pentru tineri

– Dacă sunteți victime ale bullying-ului, cereți ajutor familiei, profesorilor și chiar autorităților. Nu rămâneți izolați! Este dreptul vostru să trăiți într-un mediu sigur. Nu sunteți singurii care trec prin aceste momente!

– Dacă sunteți martori ai bullying-ului, nu rămâneți tăcuți. Știu că vă e frică să nu fiți și voi victime, dar ajutându-vă colegii veți da un exemplu bun. Nu uitați ca majoritatea persoanelor sunt împotriva acestui comportament.

– Dacă ați tratat pe cineva cu răutate, opriți-vă! Întrebați-vă de unde provine această furie și accesați ajutor-ul necesar. Gândiți-va cum v-ați simți daca cineva drag ar fi tratat în așa fel! Cereți-vă scuze (indiferent de vârstă) și recâștigați-vă respectul celorlalți.

Concluzii

1. Este datoria tuturor să identifice, raporteze și să oprească bullying-ul (elevi, profesori, părinți și autorități).

2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.

3. Atât victima cât si ‘bully-ul’ au nevoie de ajutor multidisciplinar: psihologic, școlar și familal. Victimele ar trebui să fie ajutate să proceseze traumele emoționale și să își recapete încrederea în sine. Acest lucru se poate face dacă se simt în siguranță, atât la școală cât și acasă. Bully-ul ar trebui să fie ajutat să înțeleagă de ce nu este acceptabil un astfel de comportament, dar și să aibă ocazia să discute despre propriile probleme.

4. Respectul ar trebui sa fie reciproc, indiferent de rasă, accent, religie, apartenență socială, abilități școlare șamd. Respectându-ne reciproc vom trăi într-o lume mai bună.

Citește aici și alte articole despre bullying.

Linkuri utile

https://www.kidscape.org.uk/

Autor: Dr Monica Comșa

Monica Comșa

Dr Monica Comșa e psihiatru de copii și adolescenți (Specialist Registrar in Child and Adolescent Psychiatry) în Newcastle upon Tyne, Anglia. Are o vastă experiență clinică, de activitate didactică cu studenții la medicină, în domeniul cercetării și al leadership-ului. Este interesată de metodele de prevenție a problemelor de sănătate mintală la copii si adolescenți. Consideră ca este foarte important să combatem stigmatizarea problemelor de sănătate mintală prin înțelegerea naturii lor și a metodelor de tratament recomandate științific. Dr Monica Comșa a studiat medicina la Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca. În ianuarie 2011 și-a început rezidențiatul în psihiatrie pediatrică la Cluj-Napoca și în 2013 a inceput să lucreze în sistemul național de sănătate din Anglia. Din 2017 este membru al Royal College of Psychiatrists din UK.

2 thoughts on “Bullying – Definiție, forme, metode de combatere

  1. Neagu Isabela spune:

    Am un băiat adolescent de 16 ani refuza sa mai meargă la școală,zice că nu mai are sens nimic în viața asta ,numai vrea să facă nimic ,are tulburări de somn ,ziua vrea sa doarmă iar noapte se culca la ora 3:00….daca îl întreb mai multe îmi răspunde că sunt stresantă și să îl las in pace ????

  2. Liliana Mihalcea spune:

    Buna ziua!
    Sunt mama unei fete de 13 ani, victima a bullying-ului scolar! Cum se manifestă? Refuză să mai comunice cu noi, refuză masa, îi este teamă să meargă la școală,mai nou punândui-se diverse etichete și în ultimele zile, acuză dureri in piept! Am mers la diriginte,la directul școlii și nu se iau măsuri! Tot timpul este acuzată că ea aberează că i se pare…. dar eu o cred pentru că îi văd schimbările de temperament! Este tot mai închisă în ea! Ce pot face ca să o pot ajuta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *